PNRR – Fumigena de la capătul tunelului

Cele patru sume generale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care s-a negociat toată luna mai a.c. de Guvernul țării noastre cu Comisia Europeană sunt următoarele: 7,6 miliarde euro – alocări pentru infrastructura de transport – autostrăzi, căi ferate și metrou; 2 miliarde euro penru cloud guvernamental și digitalizare; 2,1 miliarde euro – fond local pentru tranziția ecologică; 3,6 miliarde euro pentru programul România educată. Refuzul premierului de a oferi detalii legate de proiectele cuprinse în PNRR, dar mai ales a reformelor promise la Bruxelles, a dat ocazia PSD să lanseze o serie de invective la adresa echipei guvernamentale, pe care a acuzat-o, între altele, că a ”ascuns 2 miliarde de euro în PNRR” care vor merge către ”clientelă și firme de consultanță”.România a rămas până aproape de finalul lunii mai, unul dintre cele patru state europene restante, alături de Polonia, Ungaria și Luxembourg, ultima onorând această obligație față de UE abia pe 25 mai a.c. În situația în care României îi va fi acceptat la Bruxelles, PNRR-ul, în țară ar urma să intre 29,2 miliarde euro. Este cifra repetată obsesiv în ultimele luni de politicienii din arcul guvernamental, stabilită de fapt încă din anul 2020. Se cade a face două precizări: banii pot fi accesați și vor fi trimiși statelor membre în două tranșe anuale, după un calendar precis stabilit pentru perioada 2021-2026; sumele prevăzute sunt cele ideale: asta înseamnă că statul are toate proiectele asumate în calendarul de implementare, că au fost atinse obiectivele de etapă și că nu există nicio suspiciune de fraudă. Este un obiectiv greu de atins dar declarativ cei care ne conduc s-au angajat că vor depune un efort susținut pentru materializarea lui.Prin Mecanismul European de Redresare, României i-au fost alocate 29,17 miliarde euro (în scădere față de suma inițială de 30,5 miliarde în urma recalculării Produsului Intern Brut în anul 2020 raportat la media europeană). Statele membre pot depune cererile pentru proiecte până la data de 31 decembrie 2023, plățile urmând să fie efectuate până cel târziu la data de 31 decembrie 2026. Alocările din anul 2021 sunt garantate, cele 3,96 miliarde reprezentând avansul pe care România îl primește de la Comisia Europeană pentru PNRR; acest avans ar putea fi accesat până la sfârșitul lunii iulie 2021 (varianta optimistă) sau octombrie 2021 (varianta realistă). Dar, poate exista și o variantă negativă. În orice variantă vom fi, restul banilor sunt incerți pentru că provin din împrumuturi care ar putea să nu fie contactate din diverse motive pe care le bănuiți.Comisia Europeană urmează să valideze concluziile autorităților române înainte să elibereze următoarea tranșă. Nimeni nu-și imaginează încă ce proces com-plicat de validare este acesta – să faci ca tot ce se vede de la Bruxelles să fie identic cu tot ce se face în România, sau nu se face.Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, România trebuie în paralel să instituie și o serie de reforme precum: decarbonizarea transporturilor (introducerea principiilor verzi de taxare, un nou sistem de taxare a transportului rutier și promovarea transportului cu emisii zero); energie regenerabilă (promovarea eliminării treptate a cărbunelui, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii, precum și reforma pieței energiei electrice); îmbunătățirea cadrului de achiziții publice, modificat până acum de nenumărate ori; revizuirea cadrului întreprinderilor cu capital de stat pentru a îmbunătăți guvernarea corporativă – nu știe nimeni acum în ce ar consta aceasta pentru țara noastră.Alte reforme angajate sunt mult mai greu de obținut din cauză că ating diverse interese politice: modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anticorupției; revizuirea sistemu-lui salarizării publice pentru a limita creșterile salariale; reforma sistemului de pensii, care să asigure echitate și sustenabilitate fiscală pe termen mediu și lung; îmbunătățirea guvernanței locale.Presupunerea este că acele 17 state care au împrumutat bani în 2020 în cadrul facilității SURE (pentru sprijinirea păstrării locurilor de muncă), vor apela și la creditele pentru PNRR naționale, aprobate de Comisia Europeană – adică strategia Next Generation EU. Luminița de la capătul tunelului în care ne aflăm în continuare între 2021-2030 este, de fapt, o fumigenă.Nimeni pare să nu mai gândească la o Strategie de Dezvoltare a României pe termen mediu și lung, analizată și aprobată de Parlamentul țării, Strategie națională bazată doar pe efortul propriu, nu pe împrumuturi pe care nu le vom obține decât în alte condiții înrobitoare!

Prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu