Asociația Medicilor Scriitori și Publiciști Români AMSPR

Deviza lor de căpătâi: ”să vindeci sufletul întâi” este cuvântul definitoriu al acestei Asociații. Forța cuvântului, ideea, este cea care a mișcat dintotdeauna societatea umană. AMSPR valorifică latura artistică a medicilor și celor cu profesiuni înrudite (psihologi, farmaciști, veterinari, asistenți medicali etc). Nu puțini și-au împărțit viața între rigoarea efortului profesional și creația artistică, îndeosebi cea literară. Medicii ocupă un loc privilegiat în literatura universală. A. P. Cehov a practicat medicina până la finele vieții sale dar a adus mai mult bine omenirii prin operele sale. Literatura are o deosebită valoare terapeutică, atestată recent și de o serie de cercetări de anvergură bazate pe analize statistice. În numeroase universități de medicină europene și americane, la care se adaugă cele extrem orientale, există catedre de literatură medicală. O întreagă rețea medicală prescrie (mai nou) și cărți, alături de medicamente, iar în Vest s-au înființat chiar și farmacii de suport care primesc și prescripții literare. Cu toate că a deprins știința vindecării bolilor, medicul are o anumită vulnerabilitate psihologică, astfel încât durata sa de viață este sub media generală, iar rata depresiei și suicidului mai ridicată. Arta și mai cu seamă literatura contracarează puternic aceste tendințe negative.

AMSPR promovează o literatură aducătoare de sănătate, cu potențial terapeutic ridicat și de valoare universală. AMSPR a dobândit personalitate juridică la scurt timp după schimbarea de regim (23 octombrie 1990), primul său președinte fiind C. D. Zeletin, un mare nume în cultura română, având o remarcabilă operă literară, distincții și premii în străinătate etc. În imediata vecinătate a Palatului Brâncoveanu de la Mogoșoaia, cu sprijinul primarului medic scriitor Dan Claudiu Tănăsescu (actualul vicepreședinte AMSPR), a fost dobândit un teren destinat construcției Casei Medicului Scriitor, reper de cultură atât de necesar (casă de creație după modelul USR și a celor din străinătate, bibliotecă selectivă, sală de reuniuni etc).Au fost inițiate seriile publicațiilor Clipa cea Repede și Fântâna din Kos. În țara noastră (la Palatul Știrbei, Buftea) s-a ținut în Congres al Uniunii Mondiale a Medicilor Scriitori la care AMSPR este afiliată. În Comitetul Director al Union Mondiale des Ecrivains Medecins, SMSPR a deținut un mandat prin Cezar Mihai Popescu. În holul de onoare al Facultății de Medicină din București a fost amplasată o serie de plăci memoriale de mari dimensiuni, din marmură, cu medalioane, în memoria marilor medici scriitori români: Ion Cantacuzino, Ion Biberi, Vasile Voiculescu, George Magheru, Grigore T. Popa, Victor Papilian, Eduard Pamfil, iar mai nou și C. D. Zeletin.Au fost bătute la Monetăria Statului o serie de medalii din bronz, (nu doar pentru cei mai sus amintiți), realizate de Gheorghe Adoc, considerat a fi cel mai de seamă medalist român. S-au realizat filme despre mari medici intrați în posteritate (Dr. Gabriel Arvătescu, realizator, despre medicina romașcană).AMSPR are o colaborare strânsă cu Societatea ROMÂNĂRomână de Istoria medicinei, prezidată de Nicolae Marcu, precum și cu Societatea Română de Istorie a Farmaciei, prezidată de Adriana Elena Tăerel.

Numeroși membri ai AMSPR sunt și membri ai Uniunii Scriitorilor Români și ai Uniunii Ziariștilor Români.Înclinațiile spre muzică ale medicilor au determinat și înființarea Orchestrei Medicilor, care, sub bagheta lui Mircea Penescu a susținut un memorabil concert pe esplanada Ateneului Român (în ciuda pandemiei), iar în domeniul artelor plastice s-a fondat și o asociație de arte frumoase care poartă numele lui Ion Țuculescu. Pictorii medici au prezentat expoziții de succes, unele din tablourile lor fiind expuse și în holul de onoare al Colegiului Medicilor București. Au fost susținute conferințe, emisiuni TV și Radio, lansări de carte etc. Câtă vreme publicația Viața Medicală era condusă de Mihail Mihailide, distins publicist, unul din stâlpii fondatori ai SMSPR (Asociația noastră se numea inițial Societate), cel puțin o pagină de ziar era dedicată creațiilor artistice ale medicilor. Președinția AMSPR a fost preluată în 2014 de Constantin Bogdan, un reper de seamă în geriatrie, apreciat publicist și poet, iar începând cu anul 2020 de Corneliu Zeana.

Printre proiectele pe care ne străduim să le ducem la îndeplinire menționăm:-Colectare de fonduri pentru Casa Medicului Scriitor, un reper important al breslei noastre. Aceasta nu va putea avea amploarea monumentalei Case a Medicului Veterinar construită antebelic în fața Grădinii Cișmigiu din capitală, clădire care a devenit ulterior (confiscată de comuniști) Ministerul Justiției, dar va asigura strălucire profesiunii noastre.-Colaborarea strânsă dintre Asociața noastră și Colegiul Medicilor, cu atât mai firească și necesară cu cât AMSPR se preocupă și de inserția socială a medicului, de ținuta etică și de prestigiul celor devotați acestei nobile profesiuni. Această colaborare a fost consfințită și încurajată în urma discuțiilor purtate la cel mai înalt nivel în ziua de 10 mai 2021.-Reluarea publicării volumelor colective Clipa cea Repede. Organizare de concursuri literare. Revista Medicală Română (bunăvoința patronală a colegului Cristian Popescu) ne acordă periodic un număr consacrat. -Promovarea operelor scriitorilor medici în țară și străinătate.

Încurajarea înclinațiilor spre artă a medicilor.-Un loc privilegiat îl ocupă relațiile cu medicii scriitori din teritoriile românești de peste Prut, rupte din România în urma vicisitudinilor istoriei. Actuala pandemie COVID a provocat nu doar o criză economică ci și una psihosocială a cărei notă dominantă este depresia. AMSPR reprezintă o notabilă pârghie de redresare. Întreaga omenire a intrat într-o mare criză de conștiință, în cadrul căreia se impune o resetare a relațiilor interumane în sensul unei renașteri a spiritului umanist, alături de împăcarea cu natura pe care omul continuă să o distrugă în mod mai mult sau mai puțin voit, în goana nesăbuită după profit. Ieșirea din criza care cuprinde și conotații morale se poate face doar prin cultură. Europa devine conștientă de importanța rolului său în lume. Germania consideră cultura ca fiind de importanță strategică națională și face mari investiții în această direcție. Franța se pregătește să introducă în Constituție lupta împotriva schimbării climei datorită poluării. China a ridicat și ea stindardul antipoluare, iar SUA a readerat la tratatul de la Paris. În Franța, Germania și alte state vestice bugetul acordat culturii a crescut substanțial. Ca să oferim un singur exemplu, Franța stipendiază scriitorii în perioada pandemiei cu 1.500 E lunar. Și nu este singura!

AMSPR încearcă să străpungă zidul ridicat și impus în jurul unităților de învățământ, îndeosebi la nivel liceal, sperând ca medicii scriitori să fie acceptați spre a susține conferințe și discuții față în față cu generația tânără. Școala trebuie să se deschidă către societate, să devină un focar de cultură și activitate în weekend și vacanțe, când pretutindeni vedem lacăte pe uși ferecate. Constantin Noica dorea o astfel de școală. Să nu-i uităm ba chiar să revenim la Socrate, la Aristotel și Platon, la Grădinile lui Academos! Să promovăm psihologia ca materie de studiu, măcar opțională. Cel puțin în licee și facultățile de medicină. În Franța, bacalaureatul cuprinde și o probă de filosofie. Este de reflectat. Ministerul Educației, pe care l-am numit al Prăbușirii pentru faptul că încurajează impostura, corupția, furtul intelectual și plagiatul, ar trebui constrâns să adopte o cu totul altă atitudine. Sperăm ca vocea AMSPR să fie îngăduită sau chiar promovată și pe canalele naționale de televiziune și radio, unele începuturi fiind realizate de Trinitas TV.

Corneliu Zeana, Președinte AMSPR