Obligațiunile – Primul pas în investiții

Te-ai gândit până acum care ar trebui să fie al doilea instrument financiar pe care ar trebui să îl ai în portofoliu, după depozitul bancar?Sper că această întrebare te-a pus pe gânduri și voi detalia în continuare care este acest instrument, care sunt caracteristicile sale și cum poate ajuta portofoliul tău.Subiectul articolului de astăzi este reprezentat de obligațiuni.Aș vrea să fac o mențiune încă de la început, subiectul obligațiunilor este unul foarte vast, cu foarte multe tipuri și clasificări, dar voi încerca în articolul prezent să simplific informațiile și să ofer doar acele informații care să te ajute să înțelegi acest instrument și să îl poți tranzacționa în cunoștință de cauză.De ce cred eu că este al doilea instrument dintr-un portofoliu? Pentru că indiferent de profilul tău de risc, o parte din portofoliu trebuie să fie investit în instrumente mai conservatoare, care să ofere o plasă de siguranță portofoliului, pe termen mediu și lung. Cum se poate observa din graficul de mai jos, cu albastru închis găsim în aproape toate portofoliile obligațiuni (Bonds).

Ce este o obligațiune?

O obligațiune este un titlu de credit, mai simplu spus este un împrumut pe care emitentul obligațiunii îl obține de la persoanele sau instituțiile care decid să cumpere acea obligatiune. În schimbul banilor împrumutați, emitentul plătește detinatorului obligațiunii, cu o anumită periodicitate, o “dobândă” care în cazul obligațiunilor se numește CUPON. Cel care cumpără obligațiune devine creditorul emitentului respectiv.Care sunt caracteristicile unei obligațiuni?1. Prețul obligațiunii – în funcție de momentul la care doresc să achiziționez obligațiunea, prețul acesteia poate să difere:a. Dacă obligațiunea este emisă astăzi, ea va fi emisă pe piața primară, iar prețul inițial (care mai este numit și valoarea nominală) este, în general 100 sau 1.000 (RON, EUR, USD, etc)b. Dacă obligațiunea este emisă în trecut, obligațiunea se tranzacționează pe piața secundară, iar prețul acesteia poate să fie mai mic sau mai mare față de valoarea nominală.2. Cuponul (sau dobânda) pe care emitentul obligațiunii o va plăti, cu o anumită periodicitate, pentru banii împrumutați. În majoritatea cazurilor, cuponul este fix pe toată durata de existență a obligațiunii și este menționat ca un procent din valoarea nominală3. Maturitatea (durata de viață) – perioada fixă de timp pe care obligațiunea este emisă (1 an, 2 ani, 10 ani, etc). 4. Garanția oferită de emitent – majoritatea obligațiunilor au o garanție oferită de emitent, despre cât de puternică este această garanție voi discuta într-un articol viitor.Pentru o înțelegere mai detaliată să luăm un exemplu ipotetic al achiziției unui titlu de stat, emis astăzi, pe care îl achiziționăm la valoarea nominală de 1.000 RON, având un cupon de 5% și o maturitate (o durată) de 5 ani. Iată cum arată sumele primite din această investiție presupunând păstrarea obligațiunii până la final (timp de 5 ani):După cum se poate observa, valoarea cuponului, plătibilă anual este de 5% (aplicat la valoarea nominală de 1.000 RON), reprezentând suma de 50 RON, acest cupon fiind fix pe toată perioada de viață a obligațiunii. Acesta este motivul pentru care obligațiunile se mai numesc instrumente financiare cu venit fix.

Cine se poate împrumuta prin emisiunea de obligațiuni?

1. Statul prin administrațiile centrale (guverne) și în acest caz se numesc titluri de stat. Da știu… există o confuzie destul de mare între titluri de stat și obligațiuni. Titlul de stat este o obligațiune emisă de stat.
2. Administrațiile locale (primării sau consilii județene) și acest tip de obligațiune se numește obligațiune municipală. ROMÂNĂ
3. Companiile, iar acest tip de obligațiune se numeste obligațiune corporativă.

Câte tipuri de obligațiuni există în funcție de cuponul plătit?

1. Obligațiuni cu cupon fix – majoritatea obligațiunilor emise sunt în această categorie. Valoarea cuponului este stabilită de la început și este reprezentată de un procent fix din valoarea nonimală. Un titlu de stat emis la valoarea nominală de 1.000 RON, cu un cupon de 5%, emis pentru o perioadă de 5 ani, va plăti în fiecare an un cupon de 50 RON.
2. Obligațiuni cu cupon variabil – cuponul acestui tip de obligațiune variază în funcție de posibilele modificări ale dobânzilor din piață (ROBOR, EURIBOR, inflație etc.) – de exemplu Raiffeisen Bank a introdus la tranzacționare în 2020 o obligațiune corporativă, emisă în RON, pe o perioadă de 10 ani și cu un cupon variabil de ROBOR 3 luni + 3.5% .
3. Obligațiuni cu cupon 0 – acest tip de obligațiune nu plătețște niciun cupon periodic ci plătește tot cuponul la sfârșitul perioadei. 4. Obligațiuni convertibile – sunt obligațiuni care pot fi preschimbate în acțiuni ale emitentului. Acest tip de obligațiune este valabil doar în cazul obligațiunilor corporative. Prețul și termenii de preschimbare sunt stabiliți la momentul emiterii obligațiunii.

Cum poate influența maturitatea unei obligațiuni valoarea cuponului?

Un ultim aspect despre care aș dori să discut astăzi are legătură cu diferența de cupon (dobânda) care poate exista în același moment, pentru același emitent, pentru 2 emisiuni diferite.De exemplu, statul român (prin Ministerul de Finanțe) emite 2 titluri de stat, amândouă în RON, pentru unul va plăti un cupon anual de 2% și pentru altul un cupon anual de 4%. Același stat român, aceeași garanție oferită prin constituție și totuși cuponul plătit într-un caz este dublu față de celălalt. Cum este posibil acest lucru?Este foarte simplu, întotdeauna trebuie să avem în vedere riscul și perioada pe care sunt emise aceste obligațiuni. În cazul de față statul român poate să emită un titlu de stat cu maturitate la 1 an pentru care să plătească 2% pe an și în aceeași zi un alt titlu de stat, emis pe 10 ani, pentru care să plătească 4% pe an. Întotdeauna trebuie să ne gândim la risc și dacă randamentul primit merită riscul asumat. Cu cât perioada investiției este mai mare, cu atât costul de oportunitate (eventualele oportunități de care aș putea beneficia dacă aș avea acei bani la dispoziție) este mai mare și voi solicita un randament mai mare pentru banii pe care îi împrumut.

Câteva idei cu care să rămâi din acest articol

1. Obligațiunea este un împrumut
2.  Emitentul obligațiunii plătește, în general, o dobândă fixă, numită cupon
3. Oligațiunile sunt emise în general pe o perioadă fixă de timp
4. Prețul obligațiunii în momentul emisiunii se numește valoare nominală și este în general 100 sau 1.000 (RON, EUR, USD, etc)
5. Prețul obligațiunii fluctuează pe perioada ei de viață
6. Cuponul este un procent fix aplicat la valoarea nominală
7. Obligațiunile sunt garantate de emitent.
8. Titlurile de stat sunt obligațiuni emise de stat (administrația centrală)
9. Obligațiunile municipale sunt obligațiuni emise de primării sau consilii județene (administrația locală).
10. Obligațiunile corporative sunt obligațiuni emise de companii.
11. Există 4 tipuri de obligațiuni în funcție de tipul de cupon plătit:a. Obligațiuni cu cupon fixb. Obligațiuni cu cupon variabilc. Obligațiuni cu cupon 0d. Obligațiuni convertibile
12. Cu cât perioada pe care este emisă obligațiunea este mai lungă, cu atât ar trebui să fie mai mare și dobânda (cuponul) plătită.

A rămâne cu banii exclusiv în depozite bancare nu mai este o soluție, inflația erodând puterea lor de cumpărare. Obligațiunile (titlurile de stat, obligațiunile municipale și cele corporative) sunt primele opțiuni pe care să le ai în vedere atunci când dorești să îți diversifici portofoliul, în special pentru investitorii cu profil scăzut de risc.

Spor la economisit și la investiții profitabile!

Mihai Constantinescu