Reciclarea

Grija față de mediu este un subiect tabu în această periodă, iar managementul integrat al deșeurilor reprezintă activitatea primordială fără de care nu vom putea avea un mediu curat și nu vom putea vorbi despre o dezvoltare durabilă din punct de vedere al salubrității și sănătății populației, fie că vorbim despre aglomerări urbane sau că ne raportăm la cele mai mici localități din mediu rural.Societatea a evoluat într-un ritm alert și continuu începând cu anii ’50 și până în prezent, acest fenomen reprezentând un lucru benefic, însă a generat în același timp problema rezidurilor care daunează, în special mediului înconjurător. Cu cât societatea a evoluat mai mult, cu atât s-a înregistrat și o creștere mult mai mare a consumului de bunuri și alimente. Drept urmare, și deseurile produse de oameni și industrie au fost tot mai multe. Adesea, fără să ne dăm seama, amestecăm deșeurile menajere cu cele ce nu sunt biodegradabile, iar acest lucru determină ca recuperarea sticlei, cartonului, hârtiei sau metalului să fie imposibilă. În secolele trecute problema gunoiului nu era ceva extraordinar. În general, resturile menajere erau date animalelor domestice sau de companie, iar producția industrială era scăzută sau, în unele locuri din lume, inexistentă. Astăzi, creșterea industrială, în special în zonele urbane a dus și la o producție masivă de deșeuri din ce în ce mai diversificate, dar și mai dăunătoare pentru natură.Astfel, mediul înconjurător are de suferit prin neimplicarea corespunzătoare a fiecăruia dintre noi în colectarea deșeurilor pe care tot noi le producem. Deja se observă și la noi în țară manifestari ale schimbărilor bruște ale climei, acest fenomen manifestându-se și din cauza modului iresponsabil de gestionare al deșeurilor. Pentru a ajuta la îmbunătățirea condițiilor de mediu, oamenii trebuie educați prin orice mijloace în vederea colectării selective. De aceea, trebuie să încercăm implementarea în instituții, companii, magazine, școli și chiar și în propriile locuințe a unor containere pentru colectarea selectivă a gunoiului. Aceste măsuri ar constitui primii pași spre o separare responsabilă a deșeurilor. Intenția acestui scurt demers jurnalisic are drept țintă conștientizarea publicului larg privind importanța colectării selective, dar și necesitatea imperioasă, din spirit civic de a adopta această atitudine care să devină pentru fiecare dintre noi ca un reflex și să se manifeste voluntar, precum acționăm pentru menținerea igienei coporale și pentru buna gospodărire a microclimatului pe care l-am creat.

Ce înseamnă colectarea selectivă?

Colectarea selectivă este una dintre etapele reciclării, împreună cu separarea și procesarea unora dintre componentele deșeurilor. Practic, aproape toate materialele ce compun deșeurile se pot recicla, dacă suntem atenți la modul în care facem acest lucru: hârtia, sticla, plasticul, aluminiul, metalul sau lemnul. Colectarea în sine este o responsabilitate a unui singur cetățean, ridicată la nivelul unei comunități: clădiri de apartamente, companii, școli, cluburi, orașe, etc.Baza legislativă care reglementează această activitate o reprezintă Ordonanța de urgență nr. 74 din 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Printre altele această ordonanță reglementează încă din 2018 obligaţiile pe care le au autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora (ADI). Aceste obligații, dacă le enumerăm, creează cadrul care acoperă necesitățile actuale pentru gestionarea colectării deșeurilor. Acestea impun autorităților să asigure colectarea separată pentru cel puţin deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale; să atingă, până la data de 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, a acestor deșeuri care provin din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării; să includă în caietele de sarcini şi în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, tarife distincte pentru activităţile desfăşurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deşeurilor de toate tipurile; să stabilească şi să includă în caietele de sarcini, în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare şi în regulamentele serviciului de salubrizare, indicatori de performanţă pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare astfel încât să atingă începând cu anul 2020 obiectivele țintă de reciclare prevăzute de legislație; să implementeze, începând cu data de 1 ianuarie 2019, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor instrumentul economic „plăteşte pentru cât arunci”, bazat pe cel puţin unul dintre următoarele elemente: volum, frecvenţă de colectare, greutate, saci de colectare personalizaţi; să stabilească şi să aprobe, începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor; să includă, începând cu data de 1 ianuarie 2019, în tarifele prevăzute pentru gestionarea deşeurilor contribuţia pentru economia circulară numai pentru deşeurile destinate a fi eliminate prin depozitare rezultate din aplicarea indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte; să includă în tarifele pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute în lege, contribuţia pentru economia circulară pentru deşeurile destinate a fi eliminate prin depozitare; să stabilească în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea contribuţiei pentru economia circulară a cantităţilor de deşeuri municipale destinate a fi depozitate care depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte.

Cum separăm deșeurile?

Procesul de separare este extrem de simplu și presupune disciplină și atenție. Atât la locul de muncă cât și acasă, trebuie să respectăm un cod universal de culori după care toată lumea se ghidează. În funcție de echipamentele de care dispunem, colectarea selectivă se realizează cu succes și ajută reciclatorul final să obțină maximul de beneficii din acest proces.
Container galben – plastic și metal
Container negru – deșeu menajer
Container albastru – hârtie și carton
Container verde – sticlă
Conform Ordinului nr. 1281/2005 emis de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor de la acea vreme, au fost stabilite modalitățile de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de material în scopul aplicării colectării selective, pentru aplicarea la nivel național a colectării selective, containerele și recipientele de colectare a deșeurilor se inscripționează cu denumirea materialelor reciclabile și culoarea specifică pentru fiecare tip de material. Pentru că la nivelul colectării deșeurilor s-a observat existența unei greșeli comune, pe care foarte multă lume o face, trebuie menționat ca fiind foarte important, că materialele reciclabile să fie colectate în containerul potrivit. De exemplu, dacă avem o farfurie din plastic de pe care s-au consumat alimente, acesta nu se aruncă în recipientul destinat colectării plasticului, deoarece a fost contaminată cu produse biologice. La fel și în cazul sticlelor de suc, șervețelelor sau oricărui produs care folosește ca ambalaj pentru alimente și au suprafețele murdare. Dacă doriți să reciclați în containerul pentru plastic sticlele de suc, acestea trebuie spălate cu apă înainte, pentru a le decontamina.

De ce este importantă colectarea selectivă?

Beneficiile pe care acest proces le aduce comunității și planetei sunt foarte multe, însă este important ca noi să conștientizăm și să încercăm să facem diferența între pasivitate, care duce la contaminarea mediului înconjurător, și implicare, care poate menține o lume mai curată. Cel mai mic gest contează și dacă ne uităm pe statistici, avem nevoie să ne unim forțele și să „provocăm” un impact pozitiv, folosindu-ne de toate armele noastre. Pentru a atinge acest deziderat trebuie mai întâi să înțelegem ce înseamnă un comportament responsabil, calculat și integru, apoi va trebui să devenim un exemplu pentru alți oameni responsabili care doresc să aducă plus valoare comunității în care trăiesc. Un alt pas este implicarea activă în protejarea mediului înconjurător prin acțiuni de reducere a cantităților de deșeuri care ajung la gropile de gunoi. Pentru aceasta este necesar să conservăm resursele naturale și să utilizăm în procesul de producție cât mai multe materiale reciclate, să salvăm materialele primare și să stopăm dispariția lor, urmând apoi, ca o consecință a acțiunilor noastre benefice, să reducem gradul de poluare și să contribuim la un nivel de sănătate publică optim. În acest mod vom reuși să stopăm focarele de infecție și să ajutăm la purificarea aerului pe care îl respirăm.Pentru o colectare selectivă corectă este foarte important să identificăm deșeurile pentru a le putea colecta selectiv. În acest sens simbolurile de pe ambalaje ne oferă informațiile necesare despre tipul fiecărui ambalaj. Nu putem recicla orice la voia întâmplării. Colectarea selectivă se realizează oriunde ne aflăm – acasă, la serviciu, la școală, în aer liber sau în orice alt spațiu sau locație – iar deșeurile colectate selectiv se depun în containerele speciale din zonele cu destinație specială. Reciclând deșeurile de ambalaje putem avea din start următoarele avantaje: economisirea energiei, reducerea poluării pentru a dispune de resurse mai curate, micșorarea cantității de gunoi, conservarea resurselor naturale, creșterea calității vieții și obținerea unor produse și ambalaje mai ieftine.Analizat la nivel planetar, procesul de colectare selectivă ne-ar putea oferi un mediu înconjurător mult mai curat, dar ar ajuta și la conservarea resurselor naturale pentru folosul generațiilor următoare. Cu cât învățăm mai mult să refolosim elemente precum hârtia, plasticul, sticla, metalul, etc., cu atât vom stopa tăierea masivă a pădurilor sau aruncarea în natură a sticlelor de plastic.Colectarea selectivă a deșeurilor în România este cu mult sub media Europei. Raportându-le la cifrele oficiale pe care România le-a comunicat Comisiei Europene, țara noastră se află la nivelul anului 2018, pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, astfel cu o rată a deşeurilor municipale reciclate de 11,1% din totalul de deşeuri. Totodată la acea vreme, România recicla mai puţin faţă de anii anteriori: dacă în 2018 rata deşeurilor reciclate era de numai 11%, în 2013, era de 13,2%. România este departe de a se situa pe acelaşi nivel cu alte ţări din Uniunea Europeană, media europeană a ratei deşeurilor reciclate fiind în 2018 de 47,2%; cea mai mare rată a reciclării deşeurilor fiind în Germania, 67,3%, iar la polul opus fiind Malta, cu 6,5%.România se află departe chiar şi de ţările din regiune, unde rata deşeurilor reciclate era în 2018 de peste 30% în ţări precum Ungaria (37,4%), Slovacia (36,3%), Polonia (34,3%) şi Bulgaria (31,5%). Media europeană a ratei deşeurilor reciclate a crescut cu 5,9 puncte procentuale, din 2013 de 41,5%, în 2018 la 47,4%. România în perioada 2013 – 2018 a avut cea mai mare rată a deşeurilor reciclate în 2017, de 14%, iar în 2018 scăderea de la un an la altul a fost semnificativă, cu 3 puncte procentuale.Din păcate nici la nivelul anului 2021, cifrele statistice nu au suferit majorări îmbucurătoare, procentele rămânând modeste față de țintele propuse de către ministere și de către comunitățile locale implicate. Iar dacă urmărim evoluțiile evenimentelor din acest domeniu în aceste zile în municipiul București, unde se intenționează înființarea asociaţiei de dezvoltare intercomunitară pentru managementul deșeurilor, nu putem spune, din păcate, prea multe despre implicarea activă a autorităților cu responsabilități în acest domeniu.