CURIOZITĂŢI TURISTICE DIN ROMÂNIA (II)

CURIOZITĂŢI TURISTICE DIN ROMÂNIA (II)

România mai are încă multe destinaţii care ar trebui vizitate, locuri încărcate de istorie pe care trecerea timpului pare să nu le fi afectat deloc.
Iată:

Tunelul Iubirii, un loc necunoscut, dar foarte frumos, un loc ce poate fi vizitat în toate anotimpurile şi foarte apreciat de îndrăgostiţi. A fost descoperit, întâmplător, de către doi fotografi amatori. Este o fostă cale ferată, deschisă în anul 1908, între Oţelul Roşu şi Caransebeş. Tunelul Iubirii, datorită romantismului acestui loc, a fost introdus în lista „Locurile ascunse din Europa”.
Peştera lui Cuciulat, de care puţină lume ştie, se află pe teritoriul comunei Letca, satul Cuciulat, aşezat pe malul drept al Someşului. În această peşteră s-au descoperit unele dintre cele mai vechi picturi rupestre din Europa Centrală, care datează încă de la sfârşitul perioadei paleoliticului superior (10.000-12.000 de ani). Poate fi comparată cu peştera Altamira din Spania.

Sistemul carstic de la Cuciulat se dezvoltă pe trei niveluri: galeria fosilă, galeria subfosilă şi galeria activă, unde cursul de apă este permanent, de altfel, peştera prezintă dezavantajul unui relief nefavorabil, gresiile şi argila din zonă făcând-o excesiv de umedă. Picturile rupestre sunt concentrate într-o sală de dimensiuni relativ mici. Aici se observă silueta monocromă, de culoare cărămizie, a unui cal în mişcare; a unei feline; a unei păsări şi o siluetă umană. Aceste picturi se situează pe locul doi ca vechime din ţară, după cele descoperite în anul 2009 în peştera Coliboaia şi care au o vechime de 23.000-35.000 ani.
Peştera de la Cuciulat, deocamdată, este inaccesibilă publicului, intrarea ei fiind blocată în urma exploatării în carieră a calcarului din zonă.

„Templul Ursitelor” de la Şinca Veche. În Munţii Făgăraş, între oraşele Braşov şi Făgăraş, se află un loc aparte, ce dăinuieşte de mii de ani, un loc plin de mister, unde, se spune, că dacă ai inimă curată dorinţele se împlinesc – este „Templul Ursitelor”, în apropiere de satul Şinca Veche.
Lăcaşul este cunoscut sub mai multe denumiri: „Templul Ursitelor”; „Mănăstirea Săpată în Piatră”; „Templul de la Şinca Veche” sau „Templul Dorinţelor”. Biserica rupestră se află la circa doi km de localitatea Şinca Veche şi este un loc de reculegere încărcat cu energie pozitivă. Aici se petrec, după părerea unora, fenomene paranormale. Se bănuieşte că ar avea o vechime de 7000 de ani şi origini dacice. Se găsesc săpate cinci încăperi, două altare (care indică originea precreştină), un turn înalt de 10 metri prin a cărui deschidere se vede cerul, iar razele de lumină răzbat direct în altar. Locul este împodobit cu icoane, iar candelele nu se sting niciodată; au fost descoperite două simboluri – unul asemănător cu Yin şi Yang, precum şi Steaua lui David. Legendele locului spun că aici au avut loc fenomene paranormale şi se simt „energii ciudate” şi „stări deosebite”, iar pe fotografiile care se fac apar sfere albe, invizibile în momentul fotografierii.
Templul Ursitelor de la Şinca Veche este un loc ce completează bogăţia spirituală a poporului român.

Cheile Bistriţei sunt deosebit de spectaculoase, remarcându-se prin frumuseţea reliefului, a florei şi a faunei. Sunt considerate ca fiind printre cele mai înguste chei în calcar din România, situate în partea vestică a Masivului Buila-Vânturariţa, pe râul cu acelaşi nume. Pe versanţii abrupţi ai văii un punct de atracţie îl constituie cele 22 de peşteri, cele mai cunoscute fiind Peştera Urşilor şi Peştera Liliecilor sau Peştera Sfântului Grigorie.
Accesul spre chei se face pe lângă Mănăstirea Bistriţa, de pe drumul judeţean Costeşti-Bistriţa, un loc mirific şi sălbatic în acelaşi timp. Mănăstirea Bistriţa, unul dintre cele mai renumite lăcaşe de cult vâlcene, este ctitorie a boierilor Craioveşti, datată în jurul anului 1490. Intrarea în chei este marcată de două cruci de piatră, sculptate în basorelief, una de 5 metri şi alta mai mică. Cheile Bistriţei, acest culoar îngust, s-au format prin eroziunea rocilor vulcano-sedimentare neogene. Fac parte din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, acesta fiind considerat cel mai nou şi cel mai mic parc naţional din ţară.
În acest demers editorial au fost cuprinse câteva din curiozităţile naturale ale ţării noastre care pot fi înglobate ca trasee turistice de vacanţă.