COLEGIUL NAȚIONAL CAROL I Craiova

Activitatea de Președinte de Bacalureat la Colegiul Național Carol I, Craiova a oferit prilejul autorului acestui aricol să cunoască această instituție de învățământ. În drum spre colegiu în fața statuii regelui Carol I te întâmpină o clădire monumentală care te îndeamnă să cunoști istoricul acesteia, importanța în istoria culturală a orașului Craiova, rolul în istoria națională a românilor. Profesor de istorie m-am interest de istoricul acestei instituții de învățământ relatate de directorul prof. Mic, vizitând în acest timp clădirea și anexele, biblioteca. Școala a fost înființată la 20 mai 1826, dată care a devenit ziua liceului începând cu anul 1976, când s-au aniversat 150 de ani de existență în timpul directoratului profesorului Nicolae Andrei (1948-1988), fratele fostului ministru de externe al României Ștefan Andrei. Istoria acestei instituții de învățământ a cunoscut perioade dificile dar și perioade în care s-a remarcat în cultura și instrucția locală, în învățământul national și european. Scoala care a purtat diferite denumiri în funcție de evoluțiile politice ale vremii a fost martora, prin profesorii și elevii săi a diferitelor evenimente din istoria locală și națională a românilor: revoluția de la 1848, Unirea principatelor, Războiul de independență, Instaurarea regatului în România, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial, perioada regimului comunist, perioada de după 1989.

Înființată în 1826, clădirea începe în 1832 și este inagurată în 1842. În anul școlar 1843-1844, Scoala Centrală din Cetatea Băniei avea 405 elevi din oraș și județ. Dascălii școlii participă la Revoluția de la 1848, după înfrângerea revoluției școala se închide din lipsa profesorilor. În timpul Războiului Crimeei școala devine comandament țarist, cu tot protestul profesorului Gheorghe Marin Fontanin fapt pentru care este arestat. În 1854 acesta deschide cursurile școlii cu denumirea de Gimnaziu. În 1860 în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, i se adaugă un internat iar în 1864 devine liceu. După ce domnitorul Carol devine rege, în 1885 prin Înalt Decret Regal școala este numită Liceul Carol I. În 1893 începe construcția unui nou local de școală, terminat în 1895. Clădirea nouă cuprindea săli de clasă, bibliotecă, cu mobilier luxos. Biblioteca este înființată în 1836, vizitând-o am rămas impresionat de mobilierul specific vremii în care a fost înființată și de mulțimea cărților de patrimoniu existente. În timpul Primului Război Mondial devine spital.

Între 1925-1927 este construit încă un etaj, un stadion, o aripă nouă pentru internat, un bazin de înot. La 23 octombrie 1933 la sărbătorirea centenarului, școala primește denumirea de Colegiul Național Carol I. Sărbătoarea centenarului a avut loc cu 7 ani mai târziu. După instaurarea regimului comunist în România, în 1948 cu ocazia sărbătoririi Centenarului Revoluției de la 1848, această instituție de învățământ din Craiova este denumită: Liceul de matematică- fizică Nicolae Bălcescu cu un bust al revoluționarului de la 1848 în holul mare. În 1997 Colegiul reia vechiul nume de Carol I, iar bustul lui Nicolae Bălcescu este așezat în fața intrării Teatrului Liric. Această renumită instituție de învățământ, fapt constatat de autor cu prilejul examenului de bacalaureat prin rezultatele obținute de elevii a fost și consider încă este și va fi nu numai o școală din Cetatea Băniei, dar și o școală cu contribuții importante la dezvoltarea invățământului românesc, a culturii naționale științei și tehnicii europene și mondiale.

Aceste apelative sunt în concordanță cu activitățile desfășurate de profesorii școlii, rezultatele la învățătură ale elevilor, drumul în viață al acestora, personalitățile care provin din rândurile elevilor. În acest sens trebuie remarcate: revistele colegiului în diferite perioade de timp, profesorii care au slujit această instituție, absolvenții renumiți, rolul unor absolvenți în istoria și cultura românească, europeană sau mondială. Revistele colegiului au un loc deosebit în cultura locală, națională și chiar europeană. Din aceste considerente le enumerăm: “Revista școalei” (1891) cu animator Gheorghe Țițeica și debutant Traian Demetrescu, „Tinerimea Școlară” (1919), „Note matematice și științifice” (1922) care devine Buletinul Societății de matematică, „Licăriri” (1927), „Ion Maiorescu” (1931) – o revistă a elevilor, „Pitagora” (1935), o revistă a profesorilor de matematică, printre colaboratori Dan Barbilian. În 1938 elevii acestei școli publică revista „Platon”. Elevii interni în 1940 publică „Revista tineretului”. În 1948 cu ocazia schimbării denumirii în Liceul de matematică fizică Nicolae Bălcescu, revista Ion Maiorescu devine revista Nicolae Bălcescu. În perioada comunistă au fost editate noi reviste: “Licăriri” (revista elevilor de liceu), „Picături de rouă” (revista elevilor de gimnaziu), „Revista de matematică” (supliment tematic), „Corpuscul” (revistă de fizică, apare sporadic), „Un altar cu singurătăți” – caiete de creație – (revista cenaclului literar). „Ioan Maiorescu” (serie nouă – din 1986). După 1989 au apărut următoarele reviste: “Ioan Maiorescu” (acum cu un număr omagial), „Gheorghe Tițeica” – Revista de matematică, „Catcher” (revistă în limba engleză), „Mer – Mère” (revistă în limba franceză – număr special al revistei „Ioan Maiorescu”), „Un altar cu singurătăți” (caiete de creație). Din șirul lung de profesori am notat și reținut pe următorii: Mihai Brădăteanu, Petre Cernătescu, Ilie Constantinescu, Nicolae Dinculescu, Tiberiu Iliescu, Ion Florescu, George Firănescu, C.D. Fortunescu, Ion Ionescu Argetoaia, Virgil Joiță, Vasile Mihăilescu, Ion St. Paulian, Traian Păunescu-Ulmu, Atanase (Sică) Petrescu, Constantin Piscati, Ion Scânteie, Tudor Ștefănescu, Dumitru Theodorescu, Iuliana Coravu, Liliana Niculescu, Virgiliu Schneider.

Dintre elevi, 52 au devenit membri ai Academiei Române: Theodor Aman – pictor şi grafician; Constantin Angelescu – medic şi om politic; Eugen Angelescu – chimist; Corneliu Baba – pictor; Alexandru Balaci – critic şi istoric; Nicolae Banescu – istoric; Marcu Botzan – inginer agronom; Gheorghe Chitu – publicist şi om politic; Dumitru Combiescu – medic; Nicolae Condiescu – general şi scriitor; Gogu Constantinescu – inginer, inventator; George Marin Fontanin. – profesor; George Fotino – jurist şi istoric; Valentin Georgescu – jurist, istoric, poet; Dimitrie Gerota – medic; Traian Gheorghiu – fizician; Eugen Ionescu – profesor, critic literar; Traian Lalescu – matematician; Alexandru Macedonski – scriitor; Titu Liviu Maiorescu – profesor universitar şi om politic; Alexandru Marcu – profesor; Duiliu Marcu – arhitect; Nicolae Mateesco-Matte – jurist; Cristea Mateescu – inginer; Ion Gheorghe Maurer – jurist şi om politic; Stefan Milcu – medic, biolog; Traian Negrescu – inginer; Jean Negulescu – regizor; Nicolae Petrulian – geolog; Dionisie Pippidi – arheolog, istoric; Nicolae Popescu – matematician; Petre Pandrea – scriitor; C-tin Nicolaescu-Plopsor – arheolog şi istoric; Gheorghe Niculescu – general-locotenent; Nicolae Chiriac Quintescu – critic literar; Petrache Poenaru – inginer, inventator; Simion Stoilov – matematician; Mihai Serban – biochimist; Sabba Stefanescu – geolog; loan Tanoviceanu – jurist; Gheorghe Tatarascu – om politic; Nicolae Titulescu – diplomat şi om politic; Gheorghe Titeica – matematician; Petre Vancea – medic; Nicolae Vasilescu-Karpen – inginer; George Vâlsan – geograf; Amilcar Vasiliu – inginer agronom; Vlad Voiculescu – medic; Stefan Voitec – om politic; Ludovic Mrazec – geograf; C-tin Radulescu-Motru – filosof; Ilie Murgulescu – chimist. Elevii ai colegiului sunt cotați mari personalități ale culturii naționale și europene: Eugen Ionesco, Traian Demetrescu, Felix Aderca, Petre Pandrea, Gib Mihaescu, Al. Macedonski, Alexandru Firescu, Ovidiu Ghidirmic, Alexandru Mironov, Adrian Paunescu, Victor Parhon, Mihai Migel Gelep, Jean Nitescu, Costache Petrescu, Eustatiu Stoenescu, Eugen Târu, Ion Tuculescu, Ovidiu Barbulescu, Gabriel Bratu, Eustatiu Gregorian, Constantin Bobescu, Lazar Filip, Nicolae Julea, Ion Vasilescu, Aristide Cantorichi, Ronald Bulfinschi, Manu Nedeianu, Amza Pellea, Lamia Beligan, Valer Delacheza, Constanta Nicolau, Tudor Gheorghe, Daniela Crasnaru, Doina Dragut, Gabriel Chifu. Prof. emerit Nicolae A. Andrei, fost director al Colegiului în perioada 1961-1988, fratele ministrului de externe Stefan Andrei, prin intervenția la Nicolae Ceaușescu a salvat clădirea, afectată de cutremurul din 1977 de la demolare.

Printre marile personalități care au studiat la Colegiul Carol I din Craiova am selectat pe: Constantin Angelescu, ministru liberal în perioada interbelică, Nicolae Vasilescu-Karpen, fizician, Constantin Lupeanu – scriitor, Mihai Pătrașcu (1983-2012) – unul din marii specialiști în informatică pe plan mondial. Corina Tarniţă (2009) care studia la Harward a primit titlul de „studentul anului” din S.U.A., iar Andrei Ilie, care studia la Oxford – titlul „studentul anului”, în Europa. Școala prin activitatea profesorilor, rezultatele la învățătură, performanțele elevilor la olimpiadele școlare a primit în martie 2004 – Cea mai înaltă distincţie a Comisiei Europene pentru educaţie. În 2004 i s-au acordat, de asemenea, de către Guvernul României şi Uniunea Europeană, titlul de Școală Europeană. Este membru fondator al Alianţei Colegiilor Centenare din România.

Prof.univ. Ştefan Păun