Mihai Fotino (1930-2014) O viață pe scenă

Mihai Fotino Mișulică – Matei Fotino s-a născut la 14 septembrie 1930, în București. Copilăria și-a petrecut-o la Brașov, pe numele său real unde tatăl său, cunoscutul actor Mișu Fotino (1886- 1970) a fondat și condus Teatrul de Stat (denumit ulterior Teatrul Dramatic, iar din 1994 Teatrul Sică Alexandrescu), alături de care a deprins tainele artei interpretative. S-a înscris la Institutul de Teatru în 1948 și, după câteva luni îl urma pe Radu Beligan la filmările pentru producţia Răsună valea, regizata de Paul Călinescu, în care tânărul Fotino era figurant.

A renunţat la studii după 2 ani în care pierduse câteva examene și s-a întors la Braşov. S-a căsătorit cu o actriţă și a divorţat după 1 an, apoi s-a recăsătorit. În 1952 a fost angajat la Teatrul Dramatic din Brașov, pe scena căruia a debutat încă de la vârsta de 6 ani, alături de tatăl său, în piesa Coloniale. Remarcat pentru calitățile sale actoricești deosebite, în anul 1956, reputatul regizor Sică Alexandrescu l-a adus la Teatrul Național din București, pe care Mihai Fotino nu l-a mai părăsit timp de jumătate de secol. Înzestrat cu un talent nativ ieșit din comun, o exuberanță și spontaneitate care i-au permis adaptarea rapidă la orice rol, un umor fin și capacitatea de a produce haz, distincție și eleganță aparte, Mihai Fotino a dat glas unor personaje memorabile din piese românești și din repertoriul internațional. Dintre nenumăratele piese de teatru în care îndrăgitul actor a jucat de-a lungul timpului, evidențiem: O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, Conu’ Leonida față cu reacțiunea, Titanic vals, Steaua fără nume, Chirița în Iași, Idolul și Ion Anapoda, Ispita, Bolnavul închipuit, Avarul, Mincinosul, Îmblânzirea scorpiei, Comedie de modă veche (în care a jucat alături de Carmen Stănescu timp de 14 ani), Egoistul ș.a.

Totodată, Mihai Fotino a interpretat diverse roluri și în mai multe filme românești, printre care: Răsună valea (1948), Directorul nostru, Telegrame, Politică și delicatese, Codin, Titanic vals, Tufă de Veneția, Elixirul tinereții, Chirița în Iași (1988), Sexy Harem (2001) etc. De asemenea, a jucat și în producții de televiziune (filme și teatru TV) ca: Doctor fără voie, Sosesc de la Paris sau Milionar la minut, fiind prezent și în scheciuri și emisiuni umoristice, inclusiv în programul de Revelion, în care a fost nelipsit încă de la prima ediție transmisă în noaptea dintre anii 1956-1957. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967), pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice.

Pentru întreaga sa carieră, artistul emerit Mihai Fotino (titlu obținut în 1959) a fost decorat în 2004 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D – Arta Spectacolului, în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului. La cea de-a XIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER din 3 aprilie 2006, maestrul Mișu Fotino a fost premiat pentru întreaga sa activitate. Din păcate, în 2005 a suferit un accident vascular cerebral care l-a scos din viața publică nemaiapărând pe scenă, fapt ce l-a afectat profund.

Ulterior starea sănătății sale s-a agravat și, după o lungă și grea suferință, la data de 13 ianuarie 2014 a decedat în Spitalul Elias, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu din Capitală. Mihai Fotino a lăsat în urmă multe regrete din partea familiei, colegilor și a publicului care l-a apreciat pentru interpretarea rolurilor sale memorabile.

Horaţiu Măndăşescu