Ilarion Ciobanu în localitatea Ciucur-Mingir, județul Tighina (azi Republica Moldova). Copilăria și-a petrecut-o la Constanța, tatăl său lucrând în port, dar din s-a născut la 28 octombrie 1931 păcate în 1939 a murit într-un accident de muncă. La vârsta de 12 ani, tânărul Ilarion Ciobanu s-a angajat băiat de prăvălie, după care a practicat mai multe meserii: pescar, hamal în port (unde a fost coleg cu Jean Constantin), marinar, șofer, miner, brigadier pe șantierul Bumbești-Livezeni etc. În tinerețe (anii ’50) a făcut sport de performanță, jucând rugby la Știința București (în 1948), apoi la Dinamo, încheindu-și cariera la Clubul Progresul (1959-1962), fiind poreclit pe teren din cauza fizicului său uscățiv și felului de a alerga Gloabă. În 1958 intră la IATC, institut pe care însă nu l-a mai absolvit, deoarece deja fusese distribuit într-un film (Setea) și nu și-a mai continuat studiile.
Debutul cinematografic s-a produs în filmul menționat, după care au urmat peste 60 de filme românești, la două dintre ele fiind și regizor (Mara și Omul de lângă tine) plus mai multe seriale de televiziune. Ilarion Ciobanu este singurul actor român din istorie care s-a dedicat în totalitate cinematografiei, la teatru lucrând doar sporadic (în anii ’60) și nu ca artist ci ca electrician sau mașinist. În schimb, în filme a făcut-o cu mult har și devotament, interpretând rolurile unor personaje memorabile, precum Comisarul Roman din filmele polițiste ale lui Sergiu Nicolaescu, Brad din trilogia cu petrolul și ardelenii sau Gherasim din serialul Toate pânzele sus.
În cariera sa, Ilarion Ciobanu a colaborat cu cei mai cunoscuți și valoroși regizori români: Sergiu Nicolaescu, Horea Popescu, Manole Marcus, Mircea Drăgan, Mircea Mureșan, Andrei Blaier, Dan Pița, Doru Năstase, Dinu Cocea, Mihai Iacob ș.a. Dintre numeroasele filme de succes în care a jucat de-a lungul anilor amintim: Setea (1960); Omul de lângă tine (1961); Lupeni 29; Răscoala; Apoi s-a născut legenda; Columna; Baltagul; Războiul domnițelor; Asediul; Facerea lumii; Mihai Viteazul; Cu mâinile curate; Ultimul cartuș; Conspirația; Departe de Tipperary; Capcana; Dimitrie Cantemir; Nemuritorii; Pentru patrie; Pe aici nu se trece; Mușchetarul român; Orașul văzut de sus; Profetul, aurul și ardelenii; Artista, dolarii și ardelenii; Pruncul, dolarii și ardelenii; Ecaterina Teodoroiu; Mihail, câine de circ; Iancu Jianu Zapciul; Fapt divers, O vară cu Mara (1988) iar după Revoluție: Șobolanii roșii (1990); Terente, regele bălților; Crucea de piatră; Tancul (2003) și Bored (2004, regizat de fiul său Ioachim Ciobanu). De asemenea Ilarion Ciobanu a interpretat diverse roluri și în seriale TV, dintre care, în afară de Toate pânzele sus (1977) menționăm: Lumini și umbre (1981); Misiunea (1989); Ochii care nu se văd (1996) și La urgență (2006). De asemenea a scris cu talent și poezii, publicate în revista Cinema și o carte de schițe, nuvele și povestiri, Un far la pensie, apărută la Editura Junimea din Iași în 1980. A primit în 1996 Medalia Centenarului Cinematografiei Româneşti.
În 2004 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor în semn de apreciere pentru întreaga activitate și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și spectacolului. La prima ediție a Festivalului Internațional de Film București, BiFEST, în 2004, actorul a primit Premiul de Excelență pentru contribuția sa în arta cinematografiei, moment în care cei prezenți l-au aplaudat în picioare minute în șir. La 7 septembrie 2008, Ilarion Ciobanu a decedat în urma unui cancer faringian, fiind incinerat, iar la dorința sa, cenușa aruncată în Marea Neagră pe care o iubise enorm, toată viața visând să navigheze. Filmele în care Ilarion Ciobanu a jucat stau mărturie profesionalismului său, fiind și azi vizionate cu mare plăcere și interes.
Horaţiu Măndăşescu
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro