Radu A. Ștefan Stoika 10 noiembrie 1900-29 noiembrie 1971

A fost fiul colonelului August Ștefan Stoika. Cel din urmă, militar de carieră cu o activitate prodigioasă în acest domeniu. Studiile primare le-a făcut la Focșani, apoi la București, ulterior a urmat cursurile de inginerie în domeniul aeronautic la Paris și Londra, obținând Diplome de atestare a studiilor. A fost căsătorit cu Lucreția Păunescu cu care a avut un fiu – Mircea Stoika, inginer. Sub titlul “Cunoașteți viața și activitatea acestor inventatori români?” în revista “Almanah” 1972 sub semnătura lui Ion Munteanu a fost prezentată pe scurt o parte din activitatea acestui eminent om de știință. În “Flacăra – Almanah” – 1972, la pagina 198 am găsit cuvinte elogioase pentru inginerul Radu A. Stoika – fost Șef al Muzeului tehnic G-ral Coandă – din Parcul Libertății – București – fotografiat lângă macheta primului hidroavion “Getta” – creația sa, sub titlul “Cunoașteți viața și activitatea acestor inventatori români?”

Grupaj de Ion Munteanu Aviator la 13 ani Acum șaizeci de ani călătoria cu avionul mai era încă un act de eroism pe care nu se încumetau a-l face decât numai câțiva oameni. Conștienți de primejdia pe care o înfruntau, acești cutezători, sfidau totuși moartea, în urmele unui progres care trebuia realizat spre binele generațiilor viitoare. Printre puținii zburători români din anul 1913 s-a aflat și un elev de liceu, pe atunci în vârstă de 13 ani, Radu Stoika din Focșani. Câștigând bunăvoința unui pilot, acest copil a făcut mai multe călătorii “de agrement”, înscriindu-se astfel în istoria aviației românești cu titlul de cel mai tânăr zburător al nostru.

Doisprezece ani mai târziu – în 1925 – avea să-și adauge un nou și strălucitor galon al carierei sale aviatice, inventând și primul hidroavion românesc. Este vorba de cunoscutul aparat “Getta”, construit la Constanța. Inventatorul avea atunci 25 de ani și era inginer specialist în aeronautică la Paris și Londra. Hidroavionul “Getta” a fost experimentat în vara anului 1925 de către pilotul Romeo Popescu. Reușita fiind deplină, Ministerul Armatei a comandat încă trei aparate și cu ele a fost înființată prima escadrilă a flotilei de hidroaviație de la Mamaia. Inginerul Radu Stoika mai are la activul său alte invenții, din care amintim sania cu elice, construită în 1917 pentru Armata Română. Astăzi, eroul realizărilor de acum patru-cinci decenii își continuă activitatea, având funcția de inginer șef al Muzeului Tehnic din Capitală.

Activități și realizări ale prof. ing. Radu A. Ștefan Stoika 1. Brevet român nr. 12115 (decret 1925) – privind hidroavionul “Getta” – primul hidroavion românesc, care a efectuat primul zbor la 15 august 1925. 2. Brevet român nr. 13117 (decret 1926) – privind hidroavionul “Sabina”. 3. Brevet român nr. 13388 (decret 1927) – privind aeroplanul “Bombonel”, conceput și construit la Focșani, în prima variantă în 1916. 4. Brevet român nr. 14903 (decret 1928) – privind avioneta “Binelia”. 5. Proiect și construcție a unei sănii automobil în anul 1925

6. Diferite proiecte și construcții de ambarcațiuni cu motor, șalupe de coastă etc., la Reghin și Constanța între anii 1927-1930. 7. A dus o activitate susținută în domeniul aeronauticii privind ridicarea nivelului profesional de specialitate, dotare tehnică cu materiale, organizarea aeroporturilor atât în țară cât și în străinătate. Inginer șef și director tehnic în cadrul Ministerului Aerului și Marinei, Ministerul Forțelor Armate și Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor în perioada 1927-1948. 8. A organizat școlile profesionale, medii tehnice și institute de învățământ superior cu funcții de șef secție și inspector general în cadrul Ministerului Industriei Grele, Ministerul Energiei Electrice în perioada 1948-1952. 9. A promovat cuceririle științei și tehnicii în rândul elevilor, studenților și masei largi a oamenilor muncii prin studii, cercetări, publicații, conferințe, cursuri, ca inginer șef și profesor în cadrul Ministerului Energiei Electrice. 10.

Membru permanent al Aeroclubului Franței. 11. A participat la diferite delegații în străinătate, comunicări, studii și cercetări, vizite, schimburi de experiență axate pe probleme științifico-tehnice, în URSS, RS Cehoslovacă, Austria, Franța și Anglia, ultima fiind participarea la Forul Internațional de la Bourget – Paris în iulie 1971. 12. A dus o activitate susținută în domeniul Universităților Populare fiind director de studii și lector în Comitetul de Cultură și Artă al Municipiului București – Comisia pentru răspândirea cunoștințelor științifice. 13.

A scris și colaborat publicând peste 280 de lucrări distincte la diferite reviste și cărți de știință și tehnică printre ultimele fiind: “Focul viu – pagini din istoria invențiilor și descoperirilor românești” – Editura Științifică – București 1963; “Aripi românești – Contribuții la istoricul aeronauticii” – Editura Militară – 1966; “Istoricul construcțiilor de automobile în România” – 1971. 14.

Grație activității și realizărilor pe tărâmul științei și tehnicii s-au publicat peste 170 de articole în diferite ziare, reviste și publicații printre ultimele apărute fiind articolele: “Pionieri ai Aviației Românești – Constructor de avioane la 16 ani” – “Racheta cutezătorilor” nr. 1/ ianuarie 1971; “Constructor de avioane la numai 16 ani” – “Milcovul” – Organ al Comitetului Județean Vrancea al PCR și al Consiliului Populat Județean nr. 620/ 15 iulie 1971; “Cunoașteți viața și activitatea acestor inventatori români? Aviator la 13 ani” – “Almanah, Flacăra” 1972, pag. 198.

Florian Laurențiu Stoika