Jocurile Olimpice de la Tokyo-CONCLUZII

România mai contează doar la două discipline sportive.

Delegația României nu a reușit să- și depășească condiția la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Înainte de startul competiției, Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), declara, optimist, că sportivii noștri pot cuceri chiar și opt medalii, dar realitatea a fost alta: tricolorii s-au întors din Japonia doar cu patru medalii: una de aur și trei de argint. Tot patru medalii obținuseră sportivii tricolori și în anul 2016, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, numai că atunci medaliile au fost: una de aur, una de argint și două de bronz. În Japonia, prima medalie a României a fost adusă de Ana Maria Popescu: argint la spadă. Medalii de argint a mai obținut echipajul masculin de patru rame fără cârmaci, format din Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari, precum şi cel de dublu rame masculin (Marius Cozmiuc, Ciprian Tudosă). Tot canotajul a fost disciplina care a adus țării noastre primul (și ultimul) titlu olimpic la această ediție a Jocurilor, medalia de aur fiind adjudecată de Ancuța Bodnar și Simona Radiș, la dublu vâsle. Din păcate, acestea au rămas și singurele medalii obținute de delegația României la această ediție a Jocurilor Olimpice, motiv pentru care delegația țării noastre a încheiat competiția pe locul 46 în clasamentul mondial. Cu un loc mai sus, totuși, decât în 2016, la Rio de Janeiro, unde tricolorii au terminat pe locul 47.

În afară de Moldova, toți vecinii au fost peste noi

La prima vedere, România nu s-a prezentat la Tokyo mai rău ca în urmă cu cinci ani, la Rio de Janeiro. Ca și atunci, delegația țării noastre a cucerit un titlu olimpic, același număr de medalii și chiar mai multe dintr-un metal mai prețios: argint. Chiar și locul ocupat în clasamentul final la Tokyo a fost superior celui de la Rio. Cu toate acestea, dacă ne uităm la ce au obținut vecinii noștri, parcă ni se taie entuziasmul. Spre exemplu, Ungaria a cucerit un total de 20 de medalii (6 fiind de aur) și a încheiat Jocurile pe locul 15 în clasamentul mondial. Serbia a obținut și ea 9 medalii (dintre care 3 de aur), clasându-se pe locul 28 în ierarhia finală, iar Bulgaria a încheiat competiția pe locul 30, cu un total de 6 medalii (dintre care 3 au fost de aur). De asemenea, Ucraina a fost cu două poziții înaintea noastră, pe locul 44, cu un bilanț de 20 de medalii (una de aur). Dintre vecini, doar Republica Moldova s-a situat sub România, pe locul 86, cu o singură medalie, de bronz. De notat că țara noastră a deplasat în Japonia un număr de 101 sportivi, fiind depășită la acest capitol, dintre țările vecine, de Ungaria, care a avut 166 sportivi și de Ucraina (155 sportivi). În rest, delegația Serbiei a numărat 87 de competitori, iar a Bulgariei – 42 de sportivi.

La fel ca după război

România a mai înregistrat un regres la Jocurile Olimpice de la Tokyo, și anume acela că doar două sporturi au furnizat delegației noastre „zestrea” de patru medalii: canotajul și scrima! La Rio de Janeiro, cele patru medalii ale delegației noastre au fost aduse de patru sporturi: canotaj, lupte, scrimă și tenis. Țara noastră a ajuns acum exact ca în situația din 1952, când, la Olimpiada de la Helsinki, cele patru medalii (una de aur, una de argint și două de bronz) au fost obținute la două sporturi: tir și box. Pentru un tablou complet al rezultatelor țării noastre de-a lungul timpului, prezentăm mai jos bilanțul înregistrat de România la Jocurile Olimpice de vară moderne: – Atena 1896: nu a participat – Paris 1900: locul 13 (obținut de George A. Plagino – tir, proba de talere) – St. Louis 1904: nu a participat – Londra 1908: nu a participat – Stockholm 1912: nu a participat – Antwerp 1920: nu a participat – Paris 1924: o medalie de bronz, obținută de echipa națională de rugby, locul 27 în clasamentul final – Amsterdam 1928: nicio medalie și niciun punct – Los Angeles 1932: nu a participat – Berlin 1936: o medalie de argint, locul 29 în clasamentul final – Londra 1948: nu a participat – Helsinki 1952: 4 medalii (1 aur, 1 argint, 2 bronz); locul 23 în clasamentul final – Melbourne 1956: 13 medalii (5 aur, 3 argint, 3 bronz); locul 12 în clasamentul final – Roma 1960: 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz); locul 10 în clasamentul final – Tokyo 1964: 12 medalii (2 aur, 4 argint, 6 bronz); locul 12 în clasamentul final – Mexico City 1968: 15 medalii (4 de aur, 6 de argint, 5 de bronz); locul 11 în clasamentul final – Munchen 1972: 16 medalii (3 aur, 6 argint, 7 bronz); locul 13 în clasamentul final – Montreal 1976: 27 medalii (4 aur, 9 argint, 14 bronz); locul 5 în clasamentul final – Moscova 1980: 25 medalii (6 aur, 6 argint, 13 bronz); locul 6 în clasamentul final – Los Angeles 1984: 53 medalii (20 aur, 16 argint, 17 bronz); locul 2 în clasamentul final – Seul 1988: 24 medalii (7 aur, 11 argint, 6 bronz); locul 9 în clasamentul final – Barcelona 1992: 18 medalii (4 aur, 6 argint, 8 bronz); locul 11 în clasamentul final – Atlanta 1996: 20 medalii (4 aur, 7 argint, 9 bronz); locul 13 în clasamentul final – Sydney 2000: 26 medalii (11 aur, 6 argint, 9 bronz); locul 11 în clasamentul final -Atena 2004: 19 medalii (8 aur, 5 argint, 6 bronz); locul 14 în clasamentul final – Beijing 2008: 9 medalii (4 aur, 1 argint, 4 bronz); locul 17 în clasamentul final – Londra 2012: 7 medalii (2 aur, 4 argint, 1 bronz); locul 27 în clasamentul final – Rio de Janeiro 2016: 4 medalii (1 aur, 1 argint, 2 bronz); locul 47 în clasamentul final – Tokyo 2020: 4 medalii (1 aur, 3 argint); locul 46 în clasamentul final.

Mugur Băileşteanu