Flotila 1 de Bombardament

Încă de la înființare sa în anul 1937, Flotila 1 Bombardament a avut ca Bază aerodromul Fabricii IAR. Dintr-un raport legat de activitatea Flotilei, întocmit în noiembrie 1943, aflăm că Flotila 1 Bombardament a luat fiinţă la 1 Ianuarie 1937 – prin Înaltul Decret nr.3189 din 16 Decembrie 1936 – cu reşedinţa în garnizoana Braşov, având comandant pe Cdor. av. Nicolae Manolescu, formată din unităţile de bombardament care au existat în compunerea fostei Flotile de Luptă, precum şi din serviciile necesare încadrării conform Legii Cadrelor, ţinându-se seama de principiul ca noua unitate (Flotila de Bombardament) să fie dotată de la început cu toate mijloacele necesare organizării şi funcţionării, fără însă a dezorganiza Flotila de Vânătoare.

La data de 20 februarie 1937, Flotila era deja încadrată cu 8 ofiţeri superiori, 96 ofiţeri, 175 subofițeri, 97 maiștri, 85 trupă și 80 de avioane de tipurile Potez 25, LeO-20, Potez 543 și Potez 65. În luna iunie 1937, echipajul format din Lt. av. Eugen Dumitrescu şi Lt. av. Nicolae Nanu câştigă Cupa Regele Carol II cu un avion Potez 25 şi sunt citaţi prin Ordinul de Zi Nr.104/1937. Tot în luna iunie, Flotila primeşte avioanele Bloch 210 şi avioanele FockeWulf Fw 58 cu care începe formarea piloţilor Flotilei. La 25 octombrie 1937 este numit Comandant al Flotilei I Bombardament Cdor. av. Traian Burduloiu înlocuindu-l pe Cdor. av. N. Manolescu. În Martie 1938 sosesc avioanele Savoia 79 B comandate în Italia care sunt aduse pe calea aerului cu piloții formați în Flotilă.

În luna octombrie 1937 Flotila ia parte la manevrele Regale cu două Grupuri de Bombardament. Tot în 1937, atașatul militar Francez al Aerului distribuie insignele de pilot francez “Honoris Causa” personalului Flotilei ce a fost instruit pe avioanele Bloch 210. În luna mai 1939 sosesc avioanele Potez 63 aduse din Franţa de echipajele formate în Flotilă, iar apoi în luna august 1939 se transportă din Anglia avioanele Bristol Blenheim aduse tot de echipajele Flotilei. La 1 noiembrie 1939 se termină transportul avioanelor Bristol Blenheim din Anglia. În urma acestui raid echipajele au fost citate prin ordin de zi pe Aeronauticӑ. La 8 iunie 1940, două patrule a câte 3 avioane Savoia și Bloch 210 iau parte la concursul Regele Carol II organizat de Comandamentul Aviaţiei de Luptă, pentru clasificarea celei mai bune patrule de război.

La acest concurs, prima s-a clasificat patrula cu avioane Savoia a escadrilei 73 Bombardament din Flotila 1 Bombardament. La 10 iunie 1940 – este numit Comandant al Flotilei 1 Bombardament Cpt. Cdor. av. Alexandru Demetrescu, în locul Cdor. av. Traian Burduloiu. La 27 iunie 1940, Grupul 4 Bombardament se deplasează operativ pe terenul Blaj, având în dotare avioane poloneze P.Z.L.-37 Los.

La 29 iunie 1940 s-a decretat mobilizarea generală, Flotila de bombardament mobilizând – gata pentru a intra î n acţiune – următoarele subunităţi : – Comanda Flotilei de Bombardament; – Grupul 4 Bombardament – cu două Escadrile; – Grupul 5 Heinkel 111 cu trei Escadrile; – Grupul 3 Bombardament cu două Escadrile . Comanda Flotilei rămâne la Braşov, la fel și Grupul 3 care nu este complet încadrat, Grupul 4 Bombardament este deplasat la Blaj iar Grupul 5 pe terenul de la Râşnov.

La 2 Septembrie Grupurile sunt aduse la Bază, în urma cedării Ardealului de Nord. începând din 15 septembrie 1940, Flotila se deplasează într-un nou dispozitiv astfel: – Comanda Flotilei la Săftica; – Grupul 4 Bombardament la Târgşor; – Grupul 5 Bombardament He 111 pe terenul Tăriceni; – Grupul 1 Savoia pe terenul Petreşti. Se continuă instrucţia pe aceste terenuri până la data de 17 septembrie 1940, când toate subunităţile se înapoiază în Bază. La 5 aprilie 1941 este numit Comandant al Flotilei Cdor. av. Alexandru Sahini în locul Cpt. Cdor. av. Alexandru Demetrescu. în această perioadă de timp, sunt trimise în Germania, în două serii, 15 echipaje complete pentru desăvârşirea instrucţiei în zborul fără vizibilitate.

La 17 iunie 1941, Flotila este dislocată din garnizoana de pace compusă din Grupul 4 Los, Grupul 5 He 111 şi Esc.82 Bloch, în vederea începerii campaniei contra Rusiei Sovietice. La 22 Iunie 1941 se declanşează operaţiunile și Flotila acţionează cu cele două Grupuri, începând de la orele 4.00 dimineața. A executat misiuni, provocând incendii, distrugeri de instalaţii, bombardarea coloanelor inamice şi a poziţiilor de artilerie la: Kotluban, Mihailowka, Stalingrad, Frolou, Bucowskaja, Ilowlinskaja, Valea Grotski, Kleskaja, Kumylshenska, Serafimowtsh, Dewyatkin, Tsohebotarewski, Rokomka, Trsky, Kumilga, Rospopinskaja, Satowski, Katomski, Tjwkownouski şi Jelenowky, Cotul Donului, Podeshenski, Valea Balşoi şi Valea Tkir. Din luna mai 1943, Grupul 5 Bombardament continuă lupta pe front şi este întărit cu încă o Escadrilă (Esc.77) şi dotat cu material nou, Ju 88 (bombardament în picaj).

A luat parte la luptele de pe Mius, Doneţ şi Nipru. În perioada 22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1943, Flotila și subunitățile sale au executat: 547 misiuni la inamic; 3.754.566 kg. bombe aruncate la inamic; 34 avioane inamice doborâte în aer; 82 avioane inamice distruse la teren. A contribuit direct la forţarea trecerii Prutului şi ocuparea Basarabiei, trecerii Nistrului şi cuceririi Odessei, distrugând importante ambarcaţiuni şi vase în port. La Stalingrad a luat parte la peste 20 misiuni provocând incendii şi distrugeri importante. A luat parte la luptele din Cotul Donului contribuind la retragerea şi salvarea materialului trupelor terestre. Pierderile totale în această perioadă au fost: 35 ofiţeri; 19 subofiţeri; 17 maiştri şi submaiştri; 65 sergenţi radio t.f.f. şi trăgători aerieni; 34 de avioane de bombardament.

Citări prin ordine de zi: – Ordin de zi Nr. 1/1941 pe Armată; – Ordin de zi Nr. 5/1941 al Armatei IV-a; – Citată în mai multe rânduri pe Gruparea Aeriană de Luptă; – Idem pe Corpul Aerian Român; – Ordin de zi Nr. 6 din 19 Noiembrie 1943 pe Armată; – Menţiuni în comunicate Comandamentului German. Drapelul Flotilei decorat cu Ordinul „Virtutea Aeronauticăʼ’ în grad de cavaler Cavaler. iar personalul a fost distins numai în Campania din anul 1941 cu: Decoraţii ale personalului flotilei, în Campania din 1941: – 2 Ordinul „Mihai Viteazul”, cl. 3-a; – 105 Ordinul „Virtutea Aeronautică’’ toate clasele şi 36 post-mortem; – 7 Ordinul „Steaua României’’ cl. 4-a si 5-a; – 63 Ordinul „Coroana României’’ cl. 4-a si 5-a; – 72 Medalia Aeronauticӑ cl. 3-a; – 121 Crucea şi Medalia Serviciul Credincios cl. 2-a; – 57 Medalia Bărbăţie şi Credinţei cl.2-a si 3-a; – 52 Crucea de Fier Germanӑ cl. 2-a si 3-a; – 5 Vulturul German.

Decoraţiile acordate în Campania 1942/1943 nu erau încă centralizate de Flotilă în luna noiembrie 1943, fiind acordate prin Corpul Aerian . Încă de la înființare în anul 1937, fiind în vecinătatea Fabricii IAR şi folosind în comun cu fabrica terenul de zbor, Flotila 1 Bombardament Braşov a fost atât parteneră cât și clientă a fabricii brașovene, o mare parte din avioanele Flotilei fiind construite, reparate și întreținute de IAR. În perioadele în care fabrica era supraîncărcată cu producerea de avioane, s-au folosit chiar hangarele Flotilei pentru a se efectua reparația și întreținerea avioanelor aflate în dotarea aviației militare. După 1948, Flotila 1 Bombardament Brașov se transformă treptat după modelul fabricii IAR, muncitorii cu experiență în domeniu se coagulează într-o echipă ce va lucra în ceea ce avea să rămână cunoscut printre aviatori ca „legendarul” Hangar nr. 2.

Aici sub o formă incertă de organizare, dar ca anexă a fabricii Sovromtractor, se dezvoltă în anul 1949 avionul IAR-811, din care derivă cunoscutul avion IAR-813, primul avion fabricat în serie mare în Romania după al Doilea Război Mondial, precum şi planoarele IS-2 si IS-3 în toate variantele sale. Abia în anul 1951, în urma unei Hotărâri a Consiliului de Miniștri, ia ființă Uzina de Reparat Material Volant Nr. 3 (URMV-3) Orașul Stalin, având ca profil reparația de avioane, reparația de motoare de avion și fabricația de avioane și planoare. URMV-3 va funcționa în continuare în „legendarul” Hangar nr. 2, până în anul 1968, când producția se mută la nou înființata fabricӑ ICA de la Ghimbav. Au fost produse în această perioadă avioanele IAR.811, IAR-813, IAR-814, IAR- 817, M-12 (experimental), MR-2, și planoarele IS-2, IS- 3, IS-3a, IS-3b, IS-3c, IS-3d, IS-3e, IS-3f, IS-3d/4, IS-7, IS-9 (motoplanor) și IS-3d/10.

Horia Stoica