Elena Lupșan

S-a născut pe 16 noiembrie 1949, la Goruni, județul Constanţa. Studii: Liceul Pedagogic (1965-1970) În perioada 1970-2020 cadru didactic în învățământul preuniversitar de stat (gradul didactic I); în anii 2020-2022 în învățământul particular Grădinița „Buna Vestire” a Patriarhiei Românecoordonator educațional; ora de lectură Grădinița „Buna Vestire”. Membru U.S.R-Filiala Literatura pentru Copii și Tineret (2018). Debut literar: Creaţia lumii în povestiri biblice și legende folclorice, Bucureşti, 2008. A colaborat la următoarele publicații: Revista Metafora, anul XXVIII Nr.1 (88), poezie: ”Întâmplare implicare”; Contraste literare Nr.8/ 2018 poezii: ”Iarna”, “Fulgi de nea”, “Săniuța”; Flacăra lui Adrian Păunescu Nr.13 (891) 5-11 aprilie 2019 proză: ”MartieMart”; Flacăra lui Adrian Păunescu Nr.19 (897) 24-30 mai 2019, proză: ”Mai-Florar”;

Flacăra lui Adrian Păunescu Nr.17 (895) 10-16 mai 2019, proză: ”Era vărsător-Era Nouă” (fragment). Volume publicate – poezie: Învaţă cu Tangram (coautor), 2006; Lumea ta (carte de poezii și de colorat pentru copii), 2014; Poeziile copilăriei, 2016; Basme, Povești Și Povestiri rimate pentru copii, 2017; Întâmplări în dicționar – versuri pentru copii, 2019; O călătorie în Calea Lactee, 2020. Volume publicate – proză: Creaţia lumii în povestiri biblice şi legende folclorice, 2008; Horoscopul, Calea vieţii, 2010; Apocalipsa, 2012; Teorii. Supoziţii. Preziceri. Profeţii – Carte electronica, 2011; Apocalipsa cuantică. Universul holograf – Carte electronică, 2012; Povestea anotimpurilor/ Povestirile lunilor anului, 2014; Necuvăntătoarele povestiri pentru copii, 2014; Nevorbitoarele povestiri pentru copii, 2015 în format electronic şi tipărit; Jurnal între două lumi, 2016; Culegere de Povești și Povestiri cu Ilustrații pentru Copii, 2004.

Elena Lupșan Antologii colective: Folclorul în activitățile cu preșcolarii/antologie de bune practici (coautor), 2017; Antologie literară/ Scriitori români uniți în cuget și simțiri la Centenarul Marii Uniri (100 de ani de la Marea Unire), 2018. Membru al comunităţii Cadrelor Didactice din România din data de 19.11.2012 (84 de materiale publicate pe didactic.ro). Activități de voluntariat cu Biblioteca Metropolitană – Filiala Nicolae Bălcescu/ sector 4; Filiala Ienăchiță Văcărescu/ București/ sector 4. Membru în Clubul de Literatură pentru Copii și Tineret: “Clipe Albastre” al USR (legitimație nr.5/2016) Interviuri cu personalități culturale și spirituale – Elena Lupșan/ 2013 Interviu portet de autor ”Mihail Grămescu”, Radio Shalom România, realizator Camelia Pantazi Tudor 1.09.2021

Țara mea

De privești pe harta lumii,
Vei vedea un punctuleț.
Între Nord, Dunăre, și mare,
România neclintită
Stă la poale de Carpați.
E maica noastră România,
Ce ne-a dat un plai și-un grai
Și cartea și unealta,
Credința, dragostea și dorul…
Noi te iubim, dorindu-ne să fi i
O mamă dreaptă mulților tăi fi i!

Împăratul An

Eu sunt Împăratul An,
Însuși timpul l-am ascuns
În taina lor, a Feciorilor,
Haideți, deci să-i ascultăm!
Ianuarie (Caliandru/Gerar)
Eu sunt luna lui Gerar
Prima lună-n calendar,
Pufăi: ger, zăpadă, vântul,
Iarna a cuprins pământul.
Februarie (Făurar)
Meșter Faur mi se spune,
Frigul crește tot mereu,

Țină iarna cât o țină
Soarele e printre noi.
Martie (Mart)
Martie e, așadar
Prima luna-n calendar
Ce vestește-n toată țara
Mult dorita primăvară!.
Aprilie (April)
Prier sau luna lui april
Cu căldură și cu soare,
Aduc păsări călătoare
Și parfum de fl ori în fl oare.
Mai (Florar)
Mi se spune și Florar,
Pomii-s toți în fl oare iar,
Răsărit-au mândre fl ori,
Iar prin zări se văd cocori.
Iunie (Cireșar)
Mi se spune Cireșar
Cu coșul de cireșe-n dar,
Iunie ne scaldă-n soare,
Vine iar vacanța mare.
Iulie (Cuptor)
Cuptor cu zile ce iau foc
Iulie-n vară ocupă loc.
Vă trimit la munte, mare
Ca să vă cunoașteți țara!.
August (Gustar)
August-Gustar e în popor,
Vin cu fructe și legume!
Grâne multe în hambare,
Timp de plaje și plimbare.
Septembrie (Răpciune)
Septembrie sau Răpciune
Sună trâmbița în lume,
Vine toamna cea bogată
Iar copiii încep școala.
Octombrie (Brumărel)
Brumărel rebel, sufl ă rece
Pe unde merge, pârlește;
Holdele sunt în hambare,
Bruma cade pe ogoare.
Noiembrie (Brumarul)
În noiembrie ninge, plouă?
Câte-un pic din amândouă,
Vântu-așteaptă –ntr-o clepsidră
Poarta iernii s-o deschidă.
Decembrie (Undrea)
Deschizător de anotimp
Dar închizător de an,
Cu Decembrie, știi bine,
Iarna sălășuie la tine.
Ghemul vremii se-nvărtește
Nici-o clipă nu se oprește,
Fie ploaie, fi e soare,
Așa-i, Anu-n perindare.

Mama lui Ștefan cel Mare

Originea acestei legende istorice
se afl ă în ”O samă de cuvinte”,
scrierea cronicarului român Ion
Neculce.
Toți citim ce-a scris Neculce
În ”O samă de cuvinte”,
Despre Ștefan domnul
Sfânt,
Ce nu și-a dat odihnă pe
pământ,
Pânʼce Moldova
întregime
De cetăți și mănăstiri
la rând,
O închise dinspre
tătărime.
Cum oare-i posibil
Să nu îl cunoști
Când buciume sună
În văi și pe plai
Și oastea s-adună
Călare pe cai
Pe steaguri simboluri
de bouri?
Pe-atuncea ei se luptau,
Țara să-și apere de
dușmani.
Patruzeci de
biruințe lui Ștefan
Soarta-i hărăzise,
Dar într-o zi potrivnică
Oastea-i fu învinsă
la Războieni(1476).
De trupele turcești
(Mohamed II).
Acolo departe spre
soare răsare,
Mica lui oștire
și întreaga țară
Răzlețită, hăituită
De-ai vremii cotropitori,
Din nord, sud și
sud-vest,
Grumazul și-a-ntins
spre pierzare…
Slăvitul Domn Ștefan,
Rănit și la aman
La cetatea Neamțului
Vine și găzduire cere;
Dar Elena mamă, de pe muri
îi zice:
-Dacă tu ești Ștefan cu
adevărat,
Apoi tu aice, fără biruință
Nu poți ca să intri cu a mea
voință!
Fărʼsă-mbrățișeze
a lui mumă, soție
Și de bine pre fi ul său să
cuvinteze,
Înțeleptul Ștefan sie-și
murmură:
-Nimeni, nu va deschide
Moldovei un mormânt!
Înc-o dată pre oșteni
merge și-i adună…
Apoi, Ștefan cel Mare
așa le cuvântează:
-Și-n luptă, tot în luptă,
I-am doborât, lovindu-i,
În patruzeci de ani!
Dușmani vecini, păgâni
Și chiar frați creștini,
Lacomi, vicleni, sălbatici
Precum un cârd de corbi.
Ș-acum când Mohamed
Din mândrul Răsărit și-a
Azvârlit hangerul,
Noi vom oprim cu pieptul
Furtuna păgânească,
Căci n-are el, sărmanul,
Așa de largă mână,
Să poată-n ea cuprinde
O patrie română!…
În lupte s-au avântat,
Sânge mult ei au vărsat,
Turcii toți i-au alungat!.
-Și mândri vom fi veșnic
Ferind de-a sale valuri
Amvona creștinească!

Doina Bârcă