METALELE ÎN PATOLOGIA UMANĂ

Pentru o mai bună înțelegere a acestei teme de discuție este necesar să ne întoarcem în timp, în istoria vieții pe planeta noastră. pământul a fost lovit de un corp de În urmă cu 66 de milioane de ani, mărimea unui munte, venit din spațiul cosmic. Acesta avea o mare concentrație de iridiu, iar zona de impact a fost stabilită în Golful Mexic. Evenimentul a fost devastator pentru biosferă, cauzând dispariția a circa 80% din speciile de plante și animale. Era dinozaurilor se încheia. În perioada îndelungată a cretacicului, care a durat 230 de milioane de ani, viața a cunoscut o enormă diversitate, iar planeta noastră colcăia de viață. Milioane de ani au trecut până când pământul s-a repopulat cu o mare varietate de noi specii de plante si animale. Biosfera este în prezent amenințată de o nouă catastrofă, care nu mai este instantanee ci progresivă, legată de uriașele daune pe care omul le inculcă naturii.

Procesul extincției a numeroase specii de viețuitoare, ca urmare a poluării, încălzirii globale și distrugerii habitatelor naturale s-a accelerat în ultimul timp, provocând un dezechilibru de proporții în biosferă. Dar, să ne întoarcem cu mult mai mult timp înainte, la vremea în care pământul și-a stabilizat orbita și locul în sistemul solar și a început să se răcească, solidificând scoarța terestră . Uscatul, salvat de lanțurile muntoase ridicate de mișcările scoarței și de deriva continentelor în continuă deplasare, avea un teritoriu mai redus decât cel de astăzi.

Apa s-a acumulat în zonele polare în cantități enorme, iar uscatul s-a extins. În prezent, calotele glaciare se topesc în urma încălzirii globale, iar nivelul oceanelor crește. În perioada de formare a crustei terestre, metalele grele, ca urmare a gravitației, au migrat spre profunzime. La suprafață domină, alături de apă, azotul, carbonul (sub forma CO2) dar regăsim și magneziul, potasiul, sodiul și calciul. Kaliul va fi principalul ion intracelular, sodiul extracelular, în plasmă și interstiții, iar calciul asigură scheletul și alte componente dure (coaja de ou etc).

Fierul joacă și el un rol important în biologie (lanțul de transport al oxigenului). Oxigenul nu exista la început în atmosfera noastră decât în cantități nesemnificative, el a fost generat prin fotosinteză, desprins din molecula de bioxid de carbon atmosferic. Miracolul fotosintezei s-a produs ca urmare a apariției moleculei tetrapirolice în centrul căreia se află magneziul, metalul care a generat viața transformând energia solară în cea biologică, esența vieții.

O a doua minune este reprezentată de multiplicarea organismelor vii care au capacitat energia solară grație magneziului din clorofilă. A urmat diversificarea lumii vii, regnul animal parazitându-l pe cel vegetal, consumând produsele biologice sintetizate de plantele care au prelucrat energia solară. În organismul uman, magneziul este elementul catalizator a peste 300 de enzime care asigură metabolismul. Se apreciază că cel puțin 300mg magneziu asigură necesarul zilnic. Ingestia de magneziu este asigurată din apă (procent mai redus) și din alimente.

Acest aport de magneziu s-a redus considerabil în ultima sută de ani, dar mai cu seamă în ultimele decenii. Față de situația din urmă cu un secol, aportul de Mg s-a redus la jumătate. Cauzele? Agricultura intensivă, exploatarea maximală a pământului care sărăcește solul în magneziu. Se adaugă îngrășămintele artificiale, azotate, precum și spălarea (îndepărtarea) magneziului din sol ca urmare a ploilor acide provocate de industria care eliberează în atmosferă cantități enorme de acizi (clorhidric, sulfuric). Acizii se combină cu magneziul formând săruri foarte solubile care dislocă magneziul din sol și-l îndepărtează odată cu apa care îl spală. Irigațiile duc la sărăcirea solului în magneziu.

Pot face astfel mai mult rău decât bine. Arderea cărbunelui este poluantă și în sensul acidifierii atmosferei, iar ca urmare utilizarea acestuia drept combustibil va fi interzisă. Îngrășămintele azotoase sunt și ele criticate astfel încât sunt interzise în cazul agriculturii care produce alimente bio. Mg din alimente se pierde și ca urmare a prelucrării semiindustriale a acestora. Prin procesare se pierde o parte din Mg. Necesarul de Mg este sporit în perioadele de creștere, sarcină, alăptare și efort intens. Stresul, această stare de tensiune resimțită de omul modern, provoacă pierderi importante de Mg prin urină. S-a intrat, pe alocuri, într-o stare de deficit marginal de Mg, omul și animalele se resimt. Veterinarii au descoperit cauza tetaniei în masă a vițeilor (perioadă de creștere) care pășteau pe pășuni afectate de ploi acide.

Deficitul de Mg La om, potențialul biologic general este afectat în manieră greu de decelat. Mg este localizat în celule, sângele este un sector de tranzit, astfel încât măsurarea Mg în plasmă este irelevantă. Ca urmare a deficitului subliminal de Mg și a impregnării organismului cu metale grele (despre care vom vorbi mai jos) întreaga patologie umană a suferit modificări dramatice. Două sisteme sunt deosebit de vulnerabile la deficitul de Mg: cel nervos și cel cardiovascular.

Mg asigură echilibrul neuropsihic, reduce starea de agresivitate și anxietate. Deficitul de magneziu, dimpotrivă, le exacerbează. În Caucaz, se folosesc tehnici speciale prin care șobolanii sunt crescuți în lipsă de Mg. Aceștia devin agresivi și își ucid semenii. Șobolanii criminali asigură astfel deratizarea, fără a utiliza otrăvuri. La om, asistăm la înmulțirea îngrijorătoare a demențelor Alzheimer, iar la copilul mic a autismului și deficitului de atenție (sindromul ADHD). Convulsiile neepileptice la copilul mic sunt cauzate de deficitul de Mg. Autismul este o boală nouă, a cărei incidență crește cvasi exploziv. Aparatul cardiovascular manifestă tulburări de ritm, până la moarte subită, hipertensiune arterială, cardiopatie ischemica ș.a.

Infarctul miocardic este rezultatul modului de viață al omului modern. A devenit una din principalele cauze de moarte după ce a fost identificat abia la începutul secolului XX, mai exact în 1910, de către Străjescu (român) și Obrazov (ucrainean), la Kiev, și de P. D. White în Statele Unite. Deficitul de Mg reduce și rezistența imunitară. Magneziul funcționează ca antidot față de metalele grele, temperându-le toxicitatea (efect protector) și accelerând rata lor de eliminare din organism.

Metalele grele sunt deosebit de toxice. Există o singură excepție, Cobaltul, dar numai sub forma în care, în cantități absolut infinitesimale este încorporat în molecula vitaminei B12, vitamină care este necesară organismului în cantități de 1-2 micrograme pe zi. Molecula de vitamină B12 este mare și conține un singur atom de cobalt. Altfel, cobaltul este și el toxic. Un compus conținând și cobalt a fost folosit la producerea unui anumit sortiment de bere, ca spumant suplimentar. Acest tip de bere a generat o boală de miocard (cardiomiopatie dilatativă) și, desigur, a fost interzis.

Metalele grele nu se găsesc în mod natural la suprafața solului. Ele au fost extrase de om din adâncurile pământului, în cantități deosebit de mari, fiind răspândite apoi pretutindeni fără posibilitatea de a le mai îndepărta. Contaminarea apei și solului cu metale grele reprezintă un grav atentat ecologic. Metalele grele sunt eminamente toxice, ele inhibând sau blocând activitatea unor enzime. Omul este afectat chiar cu precădere.

Odată pătrunse în organism, metalele grele au tendința de a se acumula, eliminarea lor fiind greoaie deoarece organismul nu este prevăzut cu sisteme de detoxifiere față de acestea. Magneziul le accelerează însă eliminarea din organism și contracarează efectele toxice. Oamenii care se află în zone cu concentrație ridicată de Mg (profesional dar nu numai) dezvoltă suferințe adesea foarte grave. Plumbul generează boala numită saturnism. Odinioară, ca boală profesională, saturnismul era frecvent. Tetraetilul de plumb, folosit până de curând ca antidetonant, adăugat în benzină, este acum interzis. Ingerat chiar în cantități mici, acest compus provoacă rapid comă profundă cel mai ades mortală. Impregnarea cronică cu Pb atacă îndeosebi sistemul nervos. Studii făcute în Africa de Sud, repetate și în alte zone, au demonstrat un paralelism strâns între concentrația de Pb din sângele nou născuților și debilitatea mintală ulterioară. Pb atacă nu numai creierul, ci și sângele, rinichii, ficatul ș.a.

El se depozitează în oase, legat de calciu, formă netoxică. În oasele morților recent regăsim de 100 de ori mai mult plumb decât în oasele celor morți cu 100-200 de ani în urmă. Țevile de apă din plumb contaminau apa de băut. Ne amintim de soldățeii din plumb, pe care adesea copiii îi băgau în gură și ingerau Pb. În prezent, au fost strict interzise țevile de plumb, jucăriile, miniul de Pb, excelent anticoroziv, etilarea benzinei etc. Este folosit cu strictețe unde este indispensabil: protector excelent împotriva radiațiilor (aparatele RX, șorțurile radiologilor, protecție celor care se află în mediu radioactiv, în centralele nucleare, submarinele atomice, acumulatori auto etc.).

Pb din benzina tetraetilată contamina iarba din preajma șoselelor și ajungea în laptele vacilor care pășteau pe lângă arterele circulate. Acest lapte era toxic, spre deosebire de cel furnizat de animalele care pasc la munte. Cu toate interdicțiile amintite, Pb a contaminat solul și este, desigur, nedegradabil. În Europa, o țară cu multă impregnare cu Pb este Germania, ca urmare a industrializării. La noi, în minele de plumb au prestat muncă silnică dușmanii comunismului, trimiși spre exterminare și în alte locuri periculoase ca minele de uraniu. Un prim semn de afectare era că le cădeau dinții, apoi degradarea biologică generală. Cadmiul este cancerigen prin excelență. El este responsabil de cancerul bronho-pulmonar al fumătorilor. Tutunul este o plantă care extrage electiv cadmiul din sol. Îl regăsim în frunzele de tutun.

Culturile de Nicotina tabacum purifică solul de cadmiu. Filtrele țigărilor rețin o parte din gudroanele cancerigene și cadmiu. Aruncarea chiștoacelor țigărilor fumate reprezintă un atentat la sănătatea publică deoarece, măcinat de pașii trecătorilor și de automobile, ridică în aerul pe care-l respirăm praful cancerigen. Ca urmare, în București, avem de 4-5 ori mai mult cancer pulmonar decât în zonele împădurite, atât câte au mai rămas. Mercurul este un metal deosebit de toxic. Într-o zonă din India a provocat o intoxicație în masă cu fenomene neurologice deosebit de severe, invalidante. Hg este încorporat în materia organică a algelor, acestea constituie hrana unor pești, de unde ajunge la om. Anumite specii de pești nu sunt recomandabile pentru consum în cantități mari, iar anumite zone (în Japonia de pildă) sunt interzise pentru pescuit.

Mercurul este astăzi un metal interzis. Americanii au propus chiar raclarea fundului fluviului care scaldă New Yorkul, spre decontaminare. Aproape imposibil, dar consumul de pește din apele limitrofe acestui oraș nu este recomandabil. Uraniul și toată familia aceasta de metale grele radioactive generează boli maligne. Exploziile bombelor atomice au dus la creșterea de 10 ori a radioactivității atmosferei. Hiroșima, Nagasaki, Cernobîl, experimentele prin detonare de bombe atomice făcute de marile puteri toate sunt veritabile crime ecologice. Leucemia copilului de sub 5 ani, odinioară extrem de rară, a devenit principala cauză de moarte la această vârstă. După accidentul nuclear de la Cernobîl cancerul de tiroidă a devenit frecvent. Putem consemna o lungă listă de îmbolnăviri produse de agresiunea omului asupra naturii, cadru din care face parte si răspândirea metalelor grele la suprafața pământului, în apă și alimente. În cazul metalelor grele, reglementările adoptate la nivel internațional sunt deosebit de dure, dar, repetăm, acestea vizează doar contaminarea de aici înainte, metalele grele sunt indestructibile și imposibil de reintrodus în adâncurile pământului de unde au fost extrase.

În concluzie, contaminarea apei, solului, alimentelor și atmosferei cu metale grele este antropogenă și constituie una din fațetele poluării responsabile de degradarea biosferei. Metalele grele sunt deosebit de toxice și afectează starea de sănătate a omului. Deși s-au luat măsuri drastice pentru limitarea extragerii și utilizării metalelor grele, acestea nu pot purifica mediul deja contaminat, poluarea cu metale grele persistând un timp indefinit având consecințe asupra sănătății oamenilor și animalelor.

dr. Corneliu Zeana