Muzeul Național al Literaturii Române. 65 de ani de activitate prestigioasă

Muzeul Național al Literaturii Române a fost înființat la 1 iunie 1957 la inițiativa directorului- fondator Dumitru Panaitescu- Perpessicius, ca principală instituție de cultură a României, având ca scop conservarea și promovarea literaturii autohtone, îmbogățirea patrimoniului național – spiritual și conștientizarea cetățenilor țării asupra importanței culturii în societatea contemporană civilizată.

Primul sediu al MNLR a fost în București, șoseaua Kiseleff, nr. 10, unde a funcționat de la înființare și până în 1964, după care s-a mutat în strada Muzeul Zambaccian, nr. 151, funcționând aici în perioada 1964-1966, iar din 1967 și până în 2014 a avut sediul pe Bulevardul Dacia, nr. 12, într-o clădire luxoasă, revendicată de foștii proprietari și retrocedată acestora pe cale judecătorească.

După ce un timp (vreo doi ani) a fost „exilat” în Palatul Presei (fosta Casa Scânteii), în decembrie 2016, MNLR a primit actualul sediu din Calea Griviței, nr. 64-66 unde în prezent se găsesc birourile administrative, arhivele, depozitele, spațiile expoziționale, o sală de spectacole și conferințe și librăria Editurii. Din martie 2017, s-a mutat și în cel de-al doilea sediu, foarte elegant, din București, strada Nicolae Crețulescu, nr. 8 (în spatele Bisericii Albe din Calea Victoriei) care găzduiește Expoziția Permanentă a Literaturii Române și trei spații adecvate de organizare a evenimentelor culturale, dotate tehnic corespunzător: Sala “Perpessicius” (la parter, 47 de locuri), Grădina de vară (afară, 127 de locuri), Mansarda (la etajul superior, 40 de locuri).

În afara acestor două sedii centrale, MNLR are în structura sa și cinci Case Memoriale, organizate în rețea proprie, în București: Casa Memorială Tudor Arghezi – Mărțișor, Casa Memorială Liviu și Fanny Rebreanu, Casa Memorială George și Agata Bacovia, Casa Memorială Ion Minulescu și Claudia Milan și Casa Memorială Anton Pann, precum și Expoziția Alexandru Ciorănescu din comuna Moroieni, județul Dâmbovița.

MNLR deține în patrimoniul său un tezaur cultural de valoare inestimabilă compus din peste 300 de colecții (sec. XV-XX) cuprinzând manuscrise originale ale unor scriitori români precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, IonLuca Caragiale, Lucian Blaga etc., colecții istorice și literare, opere de artă și lucrări de pictură, sculptură și grafică, obiecte personale, mobilier de epocă, fotografii, înregistrări audio-video ș.a. Expoziția Permanentă (de care am amintit) este alcătuită cronologic, pe genuri literare: poezie (la parter); proză, eseistică (la etajul 1); dramaturgie (la mansardă). Expozițiile temporare, inclusiv cele de pictură, au loc atât la sediul din strada N. Crețulescu cât și la cel din Calea Griviței, precum și în alte locuri, urmând diverse teme, precum Viața și opera lui Creangă, Caragiale ș.a., Școala românească de altădată, Închisorile comuniste, Bucureștiul de odinioară, Crăciunul și Anul Nou în imagini etc.

Muzeul are și o editură proprie, înființată în anul 1994, care editează în condiții grafice deosebite prestigioasa revistă Manuscriptum, cărți, albume, colecții, opere fundamentale și alte publicații, toate de o mare valoare. Totodată, în laboratorul (atelierul) de specialitate efectuează lucrări ample de restaurare și conservare carte veche-document, redând circuitului cultural valori neprețuite.

De asemenea, cadrele MNLR desfășoară o susținută activitate de cercetare științifică în domeniul muzeografiei și muzeologiei la standarde înalte, cu rezultate notabile. Participanții la evenimente și vizitatorii muzeului de toate vârstele sunt întotdeauna surprinși plăcut și impresionați de bogăția informațiilor, autenticitatea, originalitatea și noutatea lor și calitatea manifestărilor culturale organizate. De precizat că, o zi pe lună (de regulă în prima joi) și în anumite zile de sărbătoare, intrarea este liberă, astfel încât au acces gratuit și persoane cu dificultăți financiare. Spre lauda sa, Muzeul Național al Literaturii Române organizează zilnic, la sediile sale sau în alte locuri, o serie de evenimente și manifestări cultural-științifice și artistice de mare anvergură și înaltă ținută intelectuală, la care participă numeroase personalități marcante ale vieții publice românești.

Bunăoară, Muzeul organizează o gamă largă de conferințe, dezbateri culturale, lansări de carte, întâlniri cu scriitori, artiști, personalități, seri de poezie, muzică și lectură, concerte, vizionări de filme și piese de teatru, vernisaje, comemorări și aniversări, concursuri literare, acțiuni pentru copii și tineri și alte evenimente cu public sau on-line, fixe precum Poezie și Creație, Mini Cafeneaua Critică, Retorică și seducție sau Litera Mov, ori ocazionale de anumite date semnificative. O prezentare detaliată a tuturor evenimentelor și manifestărilor desfășurate sub egida Muzeului Național al Literaturii Române ar fi imposibil de înfățișat, motiv pentru care am ales să evidențiem pentru exemplificare câteva dintre cele mai reprezentative, desfășurate în ultimul timp (anul 2022), care demonstrează cu prisosință preocupările conducerii și personalului instituției pentru actul de cultură de calitate și valoare spirituală și educativă.

Așadar, de Ziua Națională a Culturii Române (15 ianuarie), la sediul central și la Casele Memoriale din subordine, în perioada 15-17 ianuarie 2022 a organizat evenimentul cultural complex Zilele Culturii Naționale la MNLR, prilej cu care timp de trei zile au avut loc acțiuni diverse de mare calitate, la care a fost prezent un numeros public. În ziua de 15 februarie 2022 cu ocazia Zilei Naționale a Lecturii – prima ediție, MNLR în parteneriat cu Ministerul Învățământului a organizat la sediu și în mai multe școli din Capitală o serie de evenimente care au vizat redescoperirea și promovarea cititului clasic îndeosebi în rândul elevilor și tinerilor.

La 3 martie a.c., de Ziua Internațională a Scriitorului, MNLR a organizat evenimentul special Scriitorii Împotriva Războiului alăturându-se totodată campaniei radio România Cultural, Rugă pentru Pace, implicându-se activ în acest demers cultural și umanitar. De Ziua Internațională a Francofoniei (20 martie) și în acest an, MNLR a organizat un eveniment complex cuprinzând expoziții, video-proiecții, dezbateri, lecturi și altele vizând schimbul cultural română-francez. Ziua Internațională a Poeziei, stabilită de UNESCO la data de 21 martie, a fost sărbătorită la MNLR printr-o serie de manifestări menite să susțină creația poetică și, în 2022, să readucă în atenția publicului tradiția poeziei românești prin recitaluri, lecturi, întâlniri cu artiști și dialoguri culturale care îmbină poezia cu muzica, teatrul și pictura.

Cu prilejul Zelei Mondiale a Teatrului, în seara de 27 martie a.c., la MNLR au avut loc două spectacole de teatru: o dramatizare după scrieri de Nina Cassian cu inscripții poetice de Nichita Stănescu și Marin Sorescu și o piesă după un text de Ion Băieșu. Din 2005, de la prima ediție în România, MNLR participă efectiv la proiectul Noaptea Muzeelor, eveniment anual patronat de Consiliul Europei, UNESCO și Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM) prin care în luna mai (anul acesta în România pe 15 mai 2022) muzee din toată lumea își deschid larg porțile, putând fi vizitate gratuit în program prelungit (noaptea), organizând manifestări culturale deosebite.

Chiar și în anii grei de pandemie (2020-2021) MNLR n-a lipsit de la acest eveniment și, în condiții de restricție a participat cu acțiuni atractive și personalități marcante. Pentru 10-11 iunie a.c., la MNLR este programat Colocviul Național „Ion Luca Caragiale, astăzi”, eveniment cultural de anvergură organizat în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității București, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică și Biblioteca Centrală Universitară din Capitală, prilejuit de împlinirea a 110 ani de la moartea marelui dramaturg, evenimentul suscitând un viu interes din partea iubitorilor de cultură.

De-a lungul timpului, Muzeul Național al Literaturii Române a dobândit numeroase premii naționale și internaționale, dintre care-l menționăm pe cel recent acordat în octombrie 2021 de prestigioasa organizație European Academy Museum (Academia Europeană a Muzeelor), în semn de înaltă prețuire pentru întreaga activitate desfășurată. Acum, la ceas aniversar când la împlinirea vârstei de 65 de ani, românul de rând se gândește serios la retragere (pensionare), Muzeul Național al Literaturii Române este mai tânăr ca oricând, contribuind pe mai departe la dezvoltarea culturii naționale, iar revista noastră Independența Română – Independența prin cultură își face o datorie de onoare evocând prestigiul acestei instituții glorioase, urându-i cu toată sinceritatea, Mulți ani înainte, de succese și apreciere.

Horaţiu Măndăşescu