Nastase Ioan

Mă numesc Nastase Ioan și am 17 ani. Învăț la Colegiul National de Arte „ în clasa a XI-a. Pasiunea mea este muzica, cea care m-a călăuzit pe Dinu Lipatti”, din București și sunt parcursul a 12 ani de viață. De mic părinții mă duceau la strana de la biserica Dobroteasa unde fredonam cântecele ce se cântau în timpul slujbei. Tata m-a dus la Palatul Național al Copiilor unde m-a înscris la diverse activități cum au fost: ansamblul Românașul (clape electronice, vioară, cor, instrumente folclorice de suflat: blockflote, fluiere din lemn, ocarina din lut, caval, nai), corul Carmina Minora, chimie, dans aerobic, pictură, benzi desenate, circulație, modelaj în lut, astronomie, engleză, informatică.

Am fost atras, mai apoi de aceste instrumente muzicale din cadrul ansamblului folcloric Românașul care m-au captivat și pe care am ajuns să le studiez într-un mod degajat, de plăcere împreună cu domnul Nicolae Zarioiu și Stelian Coman. De asemeni sunt bucuros că am avut profesori renumiți din cadrul Palatului Național al Copiilor încă de la vârsta de 4 ani la activitățile extrașcolare punctate mai sus.

Din clasa I-a până în prezent (clasa XI-a) m-am axat cu insistență pe pregătirea mea muzicală în cadrul CNA „Dinu Lipatti” dar continuând și multele activități extrașcolare cu PNC București unde am obținut peste 400 de diplome, medalii și trofee la concursuri și festivaluri naționale și internaționale desfășurate în țară și peste hotare în domeniile pian, instrumente folclorice (blockflote, fluiere din lemn, ocarina, caval, nai, clape electronice, acordeon), canto popular, teorie muzicală dar și chimie și astronomie. În ultimul timp am mai adăugat la studiile muzicale și trompeta.

În palmaresul meu se mai adaugă și participarea la olimpiada națională faza pe București unde am obținut locul II. Ca timp de petrecere recreativ pe parcursul a 10 ani am vizitat multe meleaguri Românești din Țara Românească, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Transilvania, Banat, Oltenia, dar și în afara țării (Bulgaria, Grecia, Macedonia și Austria-Viena). Peste toate acestea avem o deosebită bucurie în care ani de-a rândul ajutăm părinții mergând cu stupina în pastoral.

În principiu scurta mea poveste se rezumă la această descriere mai mult sau mai puțin detailată căci dacă ar fi să intru în amănunte mi-ar trebui să compun un roman cu mai multe volume.

Prof. Stelian Coman