Maladiile oamenilor moderni

Spectrul îmbolnăvirilor reflectă cu precizie, pe de o parte, amprenta genetică iar pe de alta condițiile de mediu fizic, biologic și social înconjurător. Îmbolnăvirile omului modern diferă considerabil față de îndelungata eră preindustrială, lista primelor cauze de moarte fiind acum cu totul alta. Au dispărut marile epidemii care uneori înjumătățeau populații întregi: variola, ciuma, tifosul exantematic, holera, febra tifoidă ș.a. Ca urmare, durata medie de viață a crescut foarte mult, dar în prezent începe ușor să se reducă. Fără a fi imuabil, fondul genetic (AND-ul nostru) nu s-a modificat practic, dar factorii de mediu au suferit o considerabilă alterare, încălzirea globală fiind doar o fațetă a problemei, cu consecințe directe și indirecte.

Principalele cauze de moarte ale omului modern sunt bolile de inimă (pe primul loc), cancerul, accidentul vacular cerebral (de fapt o boală a arterelor creierului), bolile aparatului respirator (legate de poluarea aerului), boala Alzheimer (locul 6) cu o înspăimântătoare crestere anuală de 5-9%, diabetul zaharat (locul 7), accidentele (mai ales la copii și tineri), dar cresc și sinuciderile. Este foarte important asocierea bolilor, de pildă, diabeticul este și un cardiovascular, iar hipertensiunea arterială este un fundal pentru bolile de inimă și accidentele vasculocerebrale. Chiar și actul medical cauzator de moarte ocupă un loc foarte important, dar ocultat cel mai adesea.

Studii ample și riguroase efectuate în SUA sunt atât de incriminatorii sub aspectul numărului și procentului în sine, încât nici nu ne permitem să le consemnăm. Cauze: medicație inadecvat prescrisă plus efecte adverse ale medicamentelor corect indicate, intervențiile chirurgicale, în mare măsură neindicate (la noi, excesul de nașteri prin cezariană are consecințe foarte grave), complicațiile infecțioase și neinfecțioase ale chirurgiei, erorile de diagnostic, investigațiile nejustificate (în SUA, potrivit estimărilor recente, excesul de computer-tomografii va genera în viitorul apropiat 30.000 de noi cancere), marketingul agresiv al firmelor de medicamente ș.a.

Calitatea pregătirii medicilor este ocultată, îndeosebi în cazul României, unde s-au putut cumpăra diplome de medic sau cel puțin promovarea examenelor prin mituire pe care ministerele de resort le tolerează tacit, nu le investighează. Comisiile de Etică nu funcționează, astfel încât impostura din unele facultăți de medicină se bucură de un fel de permis de liberă trecere. Plagiatul este nesancționat. Medicina necesită studiu individual pe toată viața și nimic nu poate egala rolul bibliotecilor medicale. În SUA și țările UE, aceste biblioteci funcționează 7 din 7 zile și 24 din 24 de ore. La noi, Biblioteca Centrală Medicală aflată chiar în centrul Capitalei, are program redus, închisă în weekend, e mai mult pustie. Unde sunt măcar rezidenții sau doctoranzii care fac teze de doctorat copy-paste de pe internet? A trecut vreodată pragul acestei instituții fundamentale un ministru al sănătății?

De la actualul ministru nici nu sperăm. Per ansamblu, bolile omului modern sunt consecința războiului omenirii cu natura pe care o distruge. Creșterea populației globului este exponențială, iar natura, care este pur și simplu distrusă, se revoltă. Trecem la situații concrete și punctuale. Bolile infecțioase păreau că nu mai sunt o problemă după ce marile epidemii devastatoare au devenit istorie. Totusi, pneumonia și infecțiile respiratorii în general, se află printre primele cauze de moarte ale vârstnicilor și copiilor mici. Rezistența la antibiotice a unor microbi (stafilococul auriu și bacilul tuberculozei) pune probleme deoarece și germenii se adaptează. Virusurile însă, reprezintă o mare amenințare. Apar virusuri și boli noi: SIDA, de pildă, Ebola, virusuri aviare sau porcine care trec și la om, acest COVID 19 care dezvoltă tot mai multe mutații. Vaccinarea, eficientă parțial, nu a putut stăvili îmbolnăvirile, antrenând în plus și unele efecte adverse.

Totuși, raportul beneficiu/risc este favorabil, dar costurile financiare sunt copleșitoare. Izolarea și carantinarea? Epidemia poate fi încetinită, dar nu stopată. China a introdus în carantină orașe cu zeci de milioane de locuitori, cum e Shanghaiul, dar rezultatele merită efortul? O mare problemă de sănătate publică o reprezintă sechelele COVID, estimate la circa 40% din cazuri. Sechele pulmonare (fibroza), cardiace, cerebrale, endocrine etc. practic orice organ poate fi afectat. Pentru România, enorma masă a sechelarilor COVID, în bună măsură recuperabili, ar trebui să ducă la înființarea unui Centru național specializat, localizat într-o zonă adecvată, în nici un caz în Capitală sau orașele mari excesiv de poluate.

Stațiunile balneoclimatice din Județul Vâlcea ar oferi cadrul optim, dispunând și de resursele necesare. Ar putea deveni un Centru European de referință. Costurile, prin redirijare de fonduri si de personal, ar fi minime. Ministerul Sănătății, profund anchilozat, se arată refractor oricărei propuneri de acest fel. E mai comod să nu faci nimic sau să cumperi cantități enorme de vaccin care nu vor fi folosite. În perspectivă, bolile provocate de virusuri vor amprenta puternic viitorul omenirii.

Poluarea și încălzirea globală produc o puternică neliniște în lumea virusurilor, inducând mutații care le fac mai agresive pentru om. Organizația Mondială a Sănătății este în alertă cu privire la apariția unor noi epidemii în condițiile în care lumea virusurilor devine tot mai neliniștită și agresivă ca efect al alterării antropogene a mediului înconjurător. Ca urmare a vaccinării generalizate, variola a fost eradicată. Foarte recent a apărut însă amenințarea variolei maimuței, care ar putea trece și la om. Laboratoarele analizează deja astfel de cazuri care de curând au apărut. Se semnalează, de asemeni, apariția unei hepatite care afectează predilect copiii, unele cazuri fiind atât de grave încât au necesitat transplant de ficat.

Cauza acestei hepatite nu a fost identificată cu precizie. Încă nu s-au semnalat astfel de cazuri în România, a fost doar o alarmă falsă. La noi, probleme deosebite au pus gripa porcină africană și gripa aviară. Măsurile antiepidemice implică eforturi copleșitoare în plan economic și nu sunt întotdeauna raționale. În cazul foarte recentei gripe aviare se dezinfectau până și roțile automobilelor, iar un număr impresionant de oameni angajați în acest scop bântuiau gospodăriile obligând oamenii să ucidă păsările, iar cadavrele acestora să fie arse și îngropate.

Din punct de vedere imunologic este irațional să extermini tocmai păsările sănătoase care s-au dovedit rezistente sau au dobândit imunitate deoarece exact acestea asigură rezistența specie respective față de agresiunea virală. Deoarece orice virus este distrus cu totul la temperaturi ridicate (fierbere, gătit la cuptor etc.) consumul cărnii acestor păsări sacrificate în scopul de a stăvili răspândirea bolii nu prezintă nici un pericol. Epidemiologia actuală impune niște măsuri care vor provoca un zâmbet ironic și amar generațiilor viitoare. Problema tuberculozei, boală care a însoțit omenirea timp de milenii, se reactualizează. I-a căzut victimă Nicolae Bălcescu, dar și mari scriitori ca Lord Byron, Dostoievschi, Schiller, Kafka, Bronte și alții. În închisorile comuniste tuberculoza a făcut ravagii, din cauza condițiilor îngrozitoare (frig, foame, tortură) și a lipsei asistenței medicale. Sfinții închisorilor s-au sfârșit astfel. În anul 2020 OMS raportează 1,1 milioane de cazuri sub vârsta de 15 ani din care 226.000 de decese. Iată câteva momente de referință în lupta cu această boală.

Pe 24 martie 1882 Robert Koch anunță descoperirea agentului patogen, Mycobacterium tuberculosis, bacil care-i va purta numele. Descoperirea razelor X (1845, Wilhelm Conrad Rontgen) deschide calea diagnosticării prin radioscopia toracelui. Până la descoperirea medicamentelor antituberculoase a fost o cale lungă. Înainte de era chimioterapiei, doar aerul din anumite stațiuni montane, mai cu seamă din Elveția, aducea o speranță de vindecare.

Cu secole în urmă, când regii erau învestiți cu puteri sacrosante, se credea că ”atingerea regelui” poate aduce vindecare. Regii Angliei procedau astfel, dar recordul a fost atins de regele Franței Louis XVI, care într-o singură zi de 14 iunie 1775 a atins 2.400 de supuși care au stat la o coadă ce părea interminabilă, dar regele, aproape epuizat, a rezistat până la ultimul. Atingerea regelui a avut efecte psihologice asupra celor care îl venerau.

Optsprezece ani mai târziu însă, mulți dintre aceștia, au asistat și au salutat cu aclamații retezarea sub ghilotină a capului încoronat pe care-l slujiseră odinioară cu devotament. La ora actuală, tuberculoza ridică din nou probleme. Bacilul a dezvoltat sușe rezistente la chimioterapie, astfel încât doar 56% din cazuri sunt acum tratate cu succes. În 1993 OMS a declarant tuberculoza ca ”Amenințare Globală Urgență”. Tuberculoza este și o boală a mizeriei și sărăciei. Dacă intrăm într-o mare criză economică, această boală va fi din nou în ascensiune. Bolile respiratorii, dominate de bronșita cronică, emfizem și cancerul pulmonar întregistrează o creștere vertiginoasă tinzând spre primele locuri în lista cauzelor de deces.

Ele sunt strâns legate de calitatea aerului pe care-l respirăm. Aerul din București și alte câteva mari orașe ucide! Mai cu seamă Capitala, unde spațiile verzi sunt sacrificate cu sălbăticie. Mass-media pare chiar că încurajează acest dezastru. Am ascultat, stupefiat, cum niște pretinși ziariști susțineau distrugerea spațiului verde din jurul Spitalului Municipal pentru extinderea acestuia! Primarul Nicușor Dan se opune acestui proiect dezastruos și era criticat pentru aceasta. M-aș fi așteptat să văd cum un ziarist se leagă cu lanțuri de un copac spre a nu fi sacrificat. Dimpotrivă, spun acești ziariști, să fie tăiați în număr cât mai mare! Mai mult, se susține că avem nevoie de cât mai multe construcții în centrul Capitalei, nu vrem spații verzi, iar televiziunile nu se ating de dezvoltatorii imobiliari. Bolile respiratorii vor ucide tot mai mulți oameni dacă în jurul Bucureștilor nu se realizează o amplă centură verde, dacă se interzice orice construcție în pădurea Băneasa (care ar trebui expropriată) și nu se transformă în spațiu verde toate parcelele virane rămase după demolările care ar trebui încurajate. Așa se procedează la Viena, de pildă sau oriunde în Europa.

Orașul trebuie să respire! Altfel, vom avea tot mai mulți bolnavi de plămâni pentru care vom construi noi și noi spitale. Pe fondul bolii pulmonare cronice, orice infecție virală sau microbiană ucide cu ușurință. Evident, poluarea aerului contribuie substanțial la creșterea rapidă a numărului de bolnavi cu cancer pulmonar. Din păcate, televiziunile evită cu obstinație să invite și experți în medicină preventivă sau pe ecologiști. Diabetul zaharat este o altă boală a omului modern care cunoaște o expansiune cu totul îngrijorătoare. Se apreciază că în România numărul diabeticilor a atins un milion. Prin maximală reducție, diabetul are la bază insuficienta producție de insulină, hormonul pancreatic descoperit de Nicolae Paulescu. Pentru diagnostic dispunem astăzi de analize de laborator: glicemia, hemoglobina glicată și glicozuria, glucoza în exces fiind eliminată prin urină. În medicina antică, diagnosticul a pornit de la observația că urina acestor bolnavi atrăgea insectele iubitoare de dulce. Medicul gusta pe vârful limbii urina emisă de pacient, iar dacă gustul era dulce, diagnosticul de diabet era sigur. În trecut însă cazurile de diabet erau destul de rare. Diabetul a explodat în ultima jumătate de secol. Tulburarea metabolică afectează toate organele: aparatul cardiovascular, ochiul, rinichii, rezistența imunologică față de infecții scade, cazurile neglijate pot ajunge la coma diabetică potențial mortală.

Cauzele sunt multiple: stresul, alimentația, lipsa activității fizice ș.a. Obezitatea predispune și ea la diabet. Modul nostru de viață a devenit sedentar, se muncește stând pe scaun, se petrec multe ore în fața televizorului, se utilizează excesiv mijloacele de transport. Reducerea orelor de educație fizică în școlile din România va avea efecte catastrofale în viitorul apropiat. Urcatul scărilor este un exercițiu excelent: se întăresc musculatura și oasele, se ard calorii, activitatea inimii se îmbunătățește etc. Totuși oamenii se înghesuie pe scările rulante de la metrou, iau liftul pentru câteva etaje, preferă mașina în locul bicicletei. Cositul fânului cu coasa de odinioară, este un excelent mijloc de prevenție și tratament. Utilizarea motocoaselor, cum vedem din păcate în orașe dar și la țară, poluează aerul, consumă carburanți, face zgomot, contribuie la încălzirea globală, căci fiecare amănunt contează. Cei care manevrează aceste mașini devin obezi și prediabetici.

Primăriile cheltuiesc mulți bani ca să cumpere și să întrețină astfel de mașinării poluante care vor fi și sursă de deșeuri. Copiii noștri vor deveni diabetici și obezi deoarece nu au unde să se joace și să facă sport. Se sacrifică spațiile verzi, nu se amenajează terenuri de sport, orașele sunt sufocate de blocuri și de parcări. Un alt exemplu, prea puțin considerat este consumul alimentelor contaminate cu substanțe diabetogene provenite mai cu seamă din ambalajele plastice. Masele plastice degajă cantități infinitesimale dar cumulative de substanțe diabetogene. Din acest motiv, în Australia de pildă, este interzisă îmbutelierea apei în recipiente de plastic. Franța, care deține președinția Consiliului Europei, preconizează măsuri drastice de reducere a maselor plastice în ambalarea alimentelor. În toată lumea berea se livrează în sticle care sunt restituite la locul de unde se cumpără. La noi se livrează multă bere în PETuri care se reciclează doar în foarte mică măsură. Plasticul, acționând timp îndelungat (decenii) induce diabet. Stresul vieții omului modern este un puternic inductor al bolilor cardiovasculare, diabetului, tulburărilor psihonervoase și altele. În spațiul limitat al acestui articol am încercat să punctăm doar câteva aspecte, esențiale însă, privitoare la originea bolilor omului modern.

dr. Corneliu Zeana