Ștefan Doroftei și Ioana Raluca Trandafir – SIMFONIA SIDERALĂ

Gândindu-ne că simfonia reprezintă compoziția muzicală pentru orchestră, citind poeziile din volum cu trimitere la sideral-astral, interpretarea pe care eu o dau este bucuria inimii în trăirea dragostei… Astrul cel mai de preț, cu toată încărcătura emoțională, cu gingășia simțurilor, cu puterea de dăruire, alcătuiesc o partitură la care valoarea stă în permanență pe nota DO de sus a portativului componistic – versul.

Ștefan Doroftei declarativ exclamă: Aud iar chemarea din pulsu-mi aritmic, Ce strigă sălbatic la inima-mi frântă, Doresc nerăbdarea în ger astronomic Când vocea tăcerii de tine îmi cântă. De la răsărit la apus, veșnicia clipei îmbrăcată în metafore meșteșugite, dezbracă curcubeul și deapănă povești pe note de vioară.

Ioana Raluca Trandafir cu puterea unui vrăjitor, vorbește cu lupii nopții, punând în zori dantele roz, arabe (expresia autorului). Nedumerire, tulburări, visuri rănite, nebunia trăirii pe timp de furtună, iubirile părăsite, volbura mării, totul se contopește în alcătuirea acelei simfonii de sentimente care își trăiesc viața în poezie prin puterea b i n e c u v â n t ă r i i cuvintelor iar simțămintele devin imagine poetică muzicală. Filozofia clipei, bucuria și entuziasmul din poezii este tabloul grandios de culoare și lumină, cadoul prețios al autorilor pentru cititori.

Doina Bârcă