UN PATRONIM CONTINUU DE PESTE 1000 DE ANI-Popa Stoica din Fărcașele

n. 1565 Fărcașele – d. 25 martie 1625?

Cel pomenit ca fiind Stoica din Fărcașe, a fost preot din județul Romanați, care datorită unor împrejurări legate de familia sa a intrat în oastea lui Mihai Viteazul. Din documentele istorice referitoare la personalitatea acestui brav român reiese că pentru începutul viețuirii lui, a fost mai întâi preot, ulterior a luptat cu paloșul în mână pentru alungarea turcilor cotropitori. Este amintit ca popă și logofăt între anii 1593- 1601 participând la războiul antiotoman încă de la începuturile lui. În frunte cu 1.200 de călăreți a luptat la Călugăreni, a atacat din flanc oastea otomană alături de alte corpuri de armată învingându-i pe cotropitori în celebra bătălie. A fost căsătorit cu Neacșa având mai mulți copii: Maria (căsătorită cu marele Comis Conda), Tudosie, Vlad, Vlad II, Radu.

Popa Stoica a fost atestat și după domnia lui Mihai Viteazul ca logofăt, ca în anul 1624 să ajungă mare logofăt. Fărcășenii de-a lungul istoriei lor, deoarece această linie nu a fost studiată aproape deloc, sunt înconjurați de un anumit mister. Nu sunt evidențiați nici în cărțile genealogice ale lui Octav George Lecca, nici în valoroasa revistă interbelică “Arhivele Olteniei” și nici în alte lucrări consacrate acestei zone. Spre zilele noastre apare un Mihail Fărcășanu (1907- 1987) ca șef al Tineretului Liberal de prin anii ’40. Unul dintre cei mai importanți colaboratori gorjeni ai lui Mihai Viteazul a fost boierul Stoica Rioșanu din Strâmba, ctitorul mănăstirii Sfânta Treime din localitate. La sfârșitul lunii octombrie 1599 l-a însoțit pe Mihai Viteazul în Transilvania. În decembrie 1595 Stoica al II-lea Logofăt era deja în suita lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, fiind oaspeții lui Sigismund Batory.

Cu acest prilej s-a hotărât ridicarea unei biserici ortodoxe în acea localitate. După bătălia de la Șelimbăr, Stoica împreună cu banul Mihalcea sunt trimiși de Mihai Viteazul la Praga, la împăratul Rudolf al II-lea spre a stabili modalitatea juridică de stăpânire atât a Transilvaniei cât și a Moldovei; ulterior negocierile se mută la Viena. În toamna anului 1600 Mihai Viteazul obține din partea lui Rudolf al II-lea numirea de guvernator al Ardealului. Istoria Generală a Daciei menționează despre el că “fusese preotu mirean și se numea Popa Stoica din satul Fărcașu, județu Romanați, dar luându parte în resboaie de bună voe, și arătându talente ostășești, Mihai Vodă l’a tunsu, l’a numit Agă și l-a făcutu căpitanu peste pedestrime”. Ca figură rămasă în istorie se regăsește în filmul Mihai Viteazul, fiind interpretat de către marele actor Mircea Albulescu, dar și într-o poezie “Popa Stoica din Fărcaș”.

POPA STOICA DIN FĂRCAȘ
(…) Părinte Sfinția ta
Tristă veste îți aduc
Ne-a călcat pârjol de turc.
Nouă turci tirani veniră
Prioteasa-ți siluiră
Scrâșnea popa în dinți amar
Uitând că era-n altar
Si-n slujba lui Dumnezeu
Să ne mântuie de rău
Fruntea mândră o-ncreți
Căci păgânul îl lovi
(…) Dezbrăcând haine popești
Și lua arnăuțești
Lăpăda potcap popesc
Lua fes arnăuțesc
Paloșul din cui lua
Și la stânga-l încingea
(…) După cai descălecară
Și de spume-i curățară
Popa Stoica mulțumit
În iatac sus s-a oprit
Și-a intrat la prioteasă
Găti-tu-ai sfânta masă?
Dar fă-mi întâi o cafea
Ca să-ți spun și povestea
Când pe turci i-am zărit
Am fugit, i-am întrecut
Și ei s-au înșiruit
De-i văzui înșiruiți
Toți îmi fură doborâți
Cai își călcau frânele
Ei cădeau în pulbere.
(fragment – cules, în 1969, de prof.
Ionescu Ștefan, comuna Fărcașele)

Florian Laurenţiu Stoika