ÎN AMINTIREA EROILOR „HAIDUCII MUSCELULUI”

ÎN AMINTIREA EROILOR „HAIDUCII MUSCELULUI”

Un eveniment deosebit conferă zilei de 16 aprilie 2016, de primăvară musceleană, o semnificație aparte. Comemorăm lupta eroilor căzuți în Rezistența militară anticomunistă, din grupul „Haiducii Muscelului”, iar ca o concretizare a recunoștinței noastre vii, se sfințește Crucea ridicată în apropierea Monumentului „Zidul roșu”, în punctul Mateiaș – Valea Mare Pravăț.
Cu acest prilej, se înalță un arc peste timp, fiindcă Mausoleul eroilor Primului Război Mondial străjuiește de multă vreme, aici, vorbindu-ne despre cei ce au căzut în 1916–1918, când au fost purtate lupte sângeroase, în această zonă.
Astăzi, aducem prinos de recunoștință celor ce au murit, fără morminte, fără cruci, în această istorie recentă, a anilor 1945-1964, vânați de trupele de securitate și miliție, subordonate NKVD – armata de ocupație sovietică „eliberatoare”.
Impresionant a fost omagiul adus supraviețuitoarei, doamna Elena Ion – Arnăuțoiu, la cei 97 de ani ai săi, ca soră
a fraților Toma și Petre Arnăuțoiu, care au condus „Haiducii Muscelului” timp de 10 ani – urmăriți, vânați, trădați și prinși de trupele de securitate. A prezentat un scurt istoric al Asociației Foștilor Deținuți Politic Musceleni, președintele, preot Dinițoiu Marian, amintind și eforturile care au fost depuse pentru ridicarea Monumentului „Zidul roșu” și Crucii.
Invitații: Octavian Bjoza – Președintele AFDPR, Sergiu Rizescu – Vicepreședintele AFDPR, Radu Petrescu–Muscel, cercetător istoric, Berevoianu Constantin – Directorul Școlii Gimnaziale „Toma Arnăuțoiu” – din comuna Simbol – Nucșoara au avut cuvinte emoționante, în evocările rostite.
Un moment aparte a existat când au fost prezentați urmașii direcți ai „Haiducilor Musceleni”: Doru Arnăuțoiu – fiul lui Petre, Laurenția Arnăuțoiu – fiica lui Anton, Eugen și Gheorghe Chirca – fiii Marinicăi Chirca.
S-a făcut precizarea că a fost o denigrare securistă a Rezistenței anticomuniste, când luptătorii au fost numiți „bandiți”. Ei aveau decorații binemeritate: Toma și Anton – luptători în război și răniți grav fuseseră distinși cu Coroana României și cu Panglica Virtuții Militare, iar fratele mai mare – Neluț – căzut pe front, în Basarabia, primise decorațiile Coroana României, Steaua României, Mihai Viteazu, Crucea de Fier, Crucea de Aur a vulturului german.
După ce s-au terminat alocuțiunile, în care vorbitorii au relevat contribuția pentru ridicarea Monumentului „Zidul roșu” și a Crucii a unor remarcabile personalități: Ana Blandiana, Ion Caramitru, Liviu Mihaiu, profesorul Cătălin Nedelcu, din comuna Coșești, ing. Pristavu Gheorghe, primarul Călin – Ioan Andrei, care au susținut eforturile ex-președintelui Popescu Constantin – Puiu, ale preotului monah Movileanu Ion și ale doamnei Elena Arnăuțoiu, s-a mers, apoi, în punctul Mateiaș – Valea Mare – Pravăț.
Monumentul și Crucea au fost sfințite de preotul Marian Dinițoiu – actualul președinte al AFDPM, însoțit de alți doi preoți.
În fața Monumentului „Zidul roșu” – creația sculptorului Aurel Vlad – la o mică distanță este amplasată Crucea din marmură albă, inscripționată cu peste 130 de nume, ale celor ce au făcut parte din grupul de Rezistență „Haiducii Muscelului”: eroi, martiri, anchetați, torturați, executați la Jilava sau care au suferit ani grei de închisoare politică și deportare.
Crucea – realizată, ca proiect, de architect Coșa Anca, iar ca executant de Moise Constantin – se înalță ca o superbă bijuterie de sculptură, cu trăsăturile caracteristice crucilor muscelene multiseculare. Ea contrastează cu dimensiunile impunătoare ale Monumentului „Zidul roșu”, atenuând prin delicatețea și albul imaculat asprimea „Zidului” din care se desprinde silueta chinuită și însângerată a luptătorului. O cununiță delicată, așezată pe brațul Crucii, dar și florile toate au venit ca un prinos de recunoștință și aducere aminte a momentelor crâncene ale istoriei naționale postbelice, pe tot cuprinsul României.
Tinerele generații vor putea cunoaște, învăța și respecta acest Monument, pentru ca să le fie prilej de reflecție asupra istoriei și spre a nu repeta, în viitor, aceste cutremurătoare evenimente.

LAVINIA-SIMONA BĂDULESCU