Ordinul „Coroana României” conferit în 1915 lui George Enescu

Urmare a raportului lui Emanoil Porumbaru, ministrul Afacerilor Străine, cancelar al Ordinelor, nr. 37.187 din 31 decembrie 1914 (aflat la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 212/1915), regele Ferdinand I a semnat în 20 ianuarie 1915, decretul nr. 137, prin care i-a acordat lui George Enescu, violonist și compozitor al Curții Regale Române, Ordinul „Coroana României” în gradul de Comandor.

Conform adeverinței de primire a brevetului de Comandor al Ordinului „Coroana României”, completată și semnată la București, în 29 ianuarie 1915, George Enescu s-a născut în Livenii-Vârnav, județul Dorohoi și își avea domiciliul la Paris. Apelând la faleristică și la sigilografie, prezentăm descrierea decorației, precum și reproducerile grafice care provin de la Arhivele Naționale Istorice Centrale din București. Ordinul „Coroana României” a fost instituit prin legea nr. 1.244 din 10 mai 1881, cu scopul de a recompensa serviciile aduse statului. Potrivit Regulamentului pentru punerea în aplicare a legii relativă la instituirea Ordinului Coroana României (Decretul regal nr. 3.506 din 11 octombrie 1906, aflat, sub formă de copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe.

Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 642): <<Ordinul „Coroana României” se prezintă sub forma unei cruci de Malta, cu brațe egale, cu diametrul de 60 mm pentru Comandori, smălțuită roșu, cu marginea de smalț alb. În mijlocul crucii, pe avers, un medalion rotund, smălțuit roșu, încărcat cu coroana regală de oțel (făurită din metalul unuia dintre tunurile luate ca trofee de la inamic, în bătălia de la Plevna de la 28 noiembrie 1877), terminată printr-un glob în care este înfiptă crucea „Trecerea Dunării”. Medalionul este înconjurat de o bordură smălțuită alb, pe care este scris, cu litere și cifre aurii, în partea de sus (în sensul acelor de ceasornic): * PRIN NOI ÎNȘINE *, iar în partea de jos (în sens invers acelor de ceasornic): 14 MARTIE 1881 (data proclamării regatului).

Pe revers, în medalionul rotund, asemănător cu cel de pe avers, este scris la mijloc, în linie orizontală: 10 MAIU (data încoronării). Împrejur, în bordura smălțuită alb: * 1866 * 1877 * 1881 (datele urcării pe tron, proclamării Independenței și proclamării regatului). Cifra regală, între brațele crucii, ca și montura crucii, sunt de aur pentru gradul de Comandor. Însemnele Ordinului „Coroana României” sunt atârnate de o panglică moarată, de culoare albastru- închis, lată, la Comandori, de 45 mm și de o lungime egală cu periferia gâtului, cu câte o dungă pe fiecare margine, de culoarea oțelului, dunga lată de 8 mm>>.

Laurențiu-Ștefan Szemkovics