ITINERARII CLUJENE

Începem din acest număr o incursiune prin zonele turistice încărcate de legendă și poveste, care atrag vizitatorii, nu doar prin frumusețile lor naturale, ci și prin ciudățeniile reale sau țesute în jurul lor, unele explicabile științific, altele din sfera paranormalului. Pentru acum, propunem o excursie plină de farmec și mister în Cluj-Napoca și împrejurimi, unde se găsește printre altele și vestita pădure Hoia-Baciu, aflată în topul celor mai bântuite locuri din lume.

Pădurea Hoia-Baciu este situată pe un deal în partea vestică a municipiului Cluj-Napoca în vecinătatea Muzeului Etnografic din cartierul Grigorescu, o porțiune din aceasta constituind arie protejată de interes științific. Este o pădure de mai mici dimensiuni care se întinde pe o suprafață de aproximativ 3 km² fiind împrejmuită de Valea Someșului Mic, Dealul Melurilor, Tăietura Turcului și Valea Lungă.

Flora și fauna pădurii cuprind o serie de specii rare, dar și obișnuite, care trebuie oricum protejate și conservate, dând locului o frumusețe și valoare aparte. Flora este alcătuită din copaci și arbuști precum: stejarul, carpenul, cornul, alunul, salcâmul, gorunul, pinul, teiul, arțarul, mărul și părul sălbatic etc., dar și plante ca rușcuța de primăvară, măseaua ciutei și altele. De menționat că mulți dintre copacii existenți în această pădure au forme ciudate, contorsionate, încolăcite, sunt încovoiați și aplecați spre pământ, mai multe trunchiuri ieșite din aceeași rădăcină, cu crengile crescute în lateral și răsucite, greu explicabile logic (puse pe seama paranormalului). Dintre animalele, păsările și reptilele ce compun fauna pădurii Hoia-Baciu menționăm: pisica sălbatică, șoarecele de câmp, veverița, mistrețul, iepurele de câmp, liliacul, cucul, mierla, gaița, cinteza, cucuveaua, gușterul și altele.

Pădurea Hoia-Baciu oferă vizitatorilor din țară și din străinătate peisaje încântătoare, răsărituri și apusuri de soare magnifice, posibilități de plimbare și recreere pe aleile amenajate, la Cheile Baciului, în Gura Baciului, cea mai veche așezare omenească, din perioada neolitică sau în Poiana Rotundă (în formă circulară regulată) – principala atracție a zonei. Dar cea mai mare atracție a pădurii o constituie legendele și poveștile misterioase țesute în jurul ei, asociate fenomenelor parapsihologice despre care circulă tot felul de informații în rândul localnicilor și turiștilor amatori de senzații tari, veniți aici special pentru descifrarea misterelor legate de respectiva zonă. O legendă spune că, în urmă cu mulți ani, păstorul Hoia a intrat cu oile în pădure și nu s-a mai întors, iar cu ocazia căutării sale nu s-au găsit nici un fel de urme umane sau animale care să explice această dispariție.

Altă legendă spune că în noaptea de Sânziene apar Iele și strigoi care răpesc oamenii întâlniți acolo, în special fete tinere, locul fiind bântuit de fantomele celor dispăruți/decedați aici. Din aceste motive pădurea este considerată cea mai înfricoșătoare din țară, aflată în topul celor mai înspăimântătoare locuri din lume, fiind numită și Triunghiul Bermudelor din Transilvania. Mulți dintre cei care au poposit în această pădure au acuzat stări generale de rău, senzație de durere de cap, greață, amețeli, anxietate, vedenii, auzirea unor sunete ciudate (altele decât foșnetul frunzelor), iritarea și înroșirea pielii și nu în ultimul rând, au relatat că li s-au descărcat instantaneu bateriile de la aparatele de fotografiat, telefoanele mobile și că au observat diverse fenomene stranii, inexplicabile.

În ziua de 18 august 1968, în jurul orei 13:00, tehnicianul militar Emil Barnea, aflându-se în Poiana Rotundă din pădurea Hoia-Baciu, împreună cu mai multe persoane, a observat pe cer un obiect straniu care survola văzduhul fără niciun zgomot. A luat repede aparatul de fotografiat și a tras trei cadre înainte ca obiectul zburător să dispară în neant. La developarea filmului avea să vadă fotografiile care au surprins ceea ce mai târziu specialiștii au calificat drept cele mai clare imagini ale unui OZN fotografiat în România și unele din cele mai bune din lume. Fotografiile făcute au fost predate autorităților, iar în 1977 au fost prezentate de profesorul Vonkieviziczky la Congresul Internațional de Ozeonologie de la Acapulco, făcând apoi înconjurul lumii – publicate în diverse cărți și reviste de specialitate.

Pădurea Hoia-Baciu nu este însă singurul loc atractiv ce merită vizitat și admirat în Cluj-Napoca și împrejurimi, existând multe alte locuri încărcate de istorie și frumusețe, dintre care enumerăm: Piața Unirii, situată în centru, este un simbol al orașului, punct de atracție turistică pentru români și străini. Cunoscută de clujeni și ca Piața Mare, după ce anterior, fusese numită și Piața Principatelor, după 1 decembrie 1918, a luat numele de azi (în comunism a fost redenumita Piața Libertății).

Piața Unirii este străjuită de clădiri vechi, de patrimoniu, respectiv Biserica Sf. Mihail, Palatul Banffy (care în prezent adăpostește Muzeul de Artă), sediul fostei primării sau Hotelul Continental (construit în 1894). În interior, pe un rond de flori ornamentale este amplasată statuia lui Matei Corvin, iar în mijloc se află vestigiile romane ale vechii așezări Napoca. În Parcul Central „Simion Bărnuțiu”, căruia localnicii îi zic și Parcul Mare, se găsește Lacul Chios, creat în 1865, ce are în mijloc o insulă pe care este amplasat un pavilion din lemn unde fanfara cântă. Pe timpul verii, pe lac plutesc bărci, iar iarna când lacul este înghețat, este folosit pentru patinaj.

De asemenea, în parc se mai găsește și clădirea Casino, monument istoric ce datează din sec.19, unde în prezent se desfășoară diverse evenimente și manifestări cultural-artistice. Plaja Grigorescu de pe malul Someșului a fost amenajată cu nisip și un amplu spațiu verde pentru a constitui loc de promenadă, relaxare și divertisment în mijlocul orașului. Aici, pe plajă au loc și o serie de concerte și festivaluri precum Jazz in the Park, Transilvania History Days, Someș Delvery etc. Canalul Morii Cluj este una din cele mai pitorești zone ale orașului, întinzându-se pe o lungime de circa 7km, de-a lungul unor străzi pietonale ce păstrează parfumul de odinioară. Acest canal a fost săpat de autoritățile locale din sec. 16 cu scopul regularizării râului Someș, vizând igiena și curățenia orașului, evitând aducerea aluviunilor și reziduurilor prin curgerea haotică a apei.

În prezent, zona de rară frumusețe și real potențial turistic, trebuie îngrijită și protejată de oamenii indisciplinați care mai aruncă necontrolat gunoaie pe maluri și în apa canalului. Cetățuia Clujului este o fortăreață habsburgică construită între anii 1715-1735, cu ziduri mari și groase, în formă de stea cu scop de apărare. Vechea fortăreață cuprindea o redută și un turn, înconjurat de bastioane, iar în exterior era împrejmuită de un val de pământ. Cetatea a fost folosită în sec.18-19 și ca închisoare, aici fiind întemnițat și executat revoluționarul pașoptist Stephan Ludwig Roth. În perioada comunistă, Dealul Cetățuii a fost amenajat ca loc de agrement.

În prezent, reduta a fost transformată în Turnul Parașutiștilor iar pe locul fostei cruci, distrusă de comuniști în anii ’50, a fost ridicat un monument (cruce de fier) închinat memoriei celor întemnițați aici. Să nu uităm că municipiul Cluj-Napoca este și un reputat centru universitar al României. Aici, la loc de cinste se află Muzeul Universității Babeș-Bolyai, care deține peste 1.000 de piese originale de inestimabilă valoare istorică și patrimonială (documente academice, fotografii, cărți poștale, manuscrise, aparate vechi, medalii, sigilii etc.) care redau pe viu istoria de sute de ani a acestui lăcaș de cultură și spiritualitate transilvană.

Edificiul găzduiește și o bibliotecă fabuloasă cu cărți de toate felurile, multe rare, în care oamenii de știință și de cultură vin să studieze și să creeze opere memorabile. În subordinea Universității Babes-Bolyai, se află Grădina Botanică Alexandru Borza, fondată de acest reputat profesor și cercetător științific în anul 1920. Situată pe o suprafață totală de 14 ha, grădina oferă peisaje splendide date de plantele și arborii care o alcătuiesc, existând aici mii de specii și varietăți de exponate autohtone și străine (de pe toate continentele), multe dintre acestea rare și chiar unice. În incinta Grădinii Botanice se găsesc două sere modern utilate în care se află flori și alte plante ornamentale, tropicale, medicinale, de interes științific și de cercetare etc.

De asemenea, în interiorul grădinii mai funcționează și Muzeul Botanic precum și Herbarul, cu 660.000 file de plante uscate, așezate în dulapuri speciale. O vizită în Cluj-Napoca și mai ales prin zona centrală, nu poate să omită și câte un popas pentru cele cuvenite la cele mai cunoscute lăcașuri de cult din municipiu. Mai întâi, pașii ne poartă spre Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, situată în Piața Avram Iancu, ridicată în perioada 1920-1930. Construită în stil neo-bizantin, este primul edificiu monumental românesc clădit după Marea Unire, fiind încadrat ca Monument istoric și de artă.

În interiorul impresionant, prin amploarea sa și frumusețea aparte, se găsesc picturi, sculpturi și icoane de patrimoniu, de valoare inestimabilă. După îndeplinirea sfintelor obligații obișnuite, ne deplasăm în apropiere, unde se află impunătoarea Biserică Romano-Catolică Sf. Mihail, ridicată în Piața Centrală în secolele XIV-XV. Monument istoric și de arhitectură gotică, interiorul somptuos conține numeroase lucruri de mare valoare, mărturii ale istoriei de secole, ce o recomandă oricărui vizitator. Prin măreția ei, constituie un simbol al orașului din inima Transilvaniei. Exemplele pot continua, dar ne oprim aici, lăsându-i pe vizitatorii municipiului Cluj-Napoca și împrejurimilor sale să le vadă, descopere si admire, bucurându-se de frumusețea lor și să reflecteze la istoriile, legendele și misterele care le înconjoară.

Ghid montan – Claudiu Sfetcu