Într-o zi de noiembrie- 16 noiembrie, în sala AGIR, Asociația Generală a Inginerilor din România din Capitală sub patronajul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a avut loc un eveniment deosebit organizat de Nicolae Vasile, scriitor și gazetar. La mai bine de 400 de ani de la moartea celor trei Țări Românești – Valahia, Transilvania și Moldova un scriitor cunoscut prin operele sale dar și un pasionat de istoria neamului românesc, Corneliu Constantin Cristescu a lansat cartea Mihai Viteazul – Simbol al Unirii Românilor, realizată într-o ținută scriitorul Ionel Marin din Focșani.
Istoria domniei lui Mihai Viteazul este nu numai un documentat volum de cu succes în procesul de învățământ. Conținuturile transmite conotații instructiv-educative deosebite, prin prisma cunoașterii istoriei primului domnitor care a luptat și acționat pentru realizarea pentru prima respectat de marile puteri europene ale vremii. Istoricul Corneliu Constantin Cristescu a întreprins succesiunea lor din timpul lui Mihai Viteazul în spațiul locuit de români sunt prezentate cronologic, documentat, explicativ, cu documente ale vremii respective, hărți și comentarii din istoricii români care s-au ocupat de evenimentul care a unit pentru prezintă alături de texte autentice, analize istorice, evenimente cu scheme ale bătăliilor întreprinse de români sub autoritatea domnitorului Mihai Viteazul pentru realizarea unirii și descrieri explicative ale unor momente din domnia marelui voievod.
Cele opt capitole prezintă personalitatea lui Mihai Viteazul în istoria românilor, în viziunea contemporanilor și conștiința europeană a vremii. Primii ani de domnie și luptele cu turcii, abordează începuturile campaniei antiotomane pentru dezrobirea românilor de sub jugul turcesc, bătăliile de la Călugăreni și Giurgiu, ecouri ale luptelor cu turcii în marile cancelarii europene. Capitolul Intrarea în Ardeal prezintă semnarea tratatului cu Rudolf al IIlea, evenimentele premergătoare din Moldova și Transilvania, victoria de la Șelimbăr, intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, Transilvania sub autoritatea marelui domnitor, dietele și reformele întreprinse prin care introducerea limbii române în administrație. Intrarea în Moldova și victoria de la Bacău, un alt capitol bazat pe documente, concluzii ale unor istorici români, prezină o sinteză a situației din Ardeal, situația premergătoare plecării spre Moldova, campania pentru unirea Moldovei cu Valahia și Transilvania.
În următoarele două capitole, Răscoala nobililor ardeleni și Bătălia de la Mirăslău și revenirea în Ardeal și Victoria de la Gurăslău analizele și prezentarea evenimentelor sunt realizate pe baza adevărului istoric desprins din documente, relatări ale contemporanilor, concluzii ale analizele, concluziile privind contextul politic după unirea celor trei Țări Române, prăbușirea politică a domnitorului, împăcarea cu generalul Basta, opinii despre viața și moartea marelui domnitor.
Capitolul al VII-lea prezintă personalitatea lui Mihai Viteazul în context european, evaluări europene asupra faptelor domnitorului. Ultimul capitol, Mihai Viteazul în arta plastică românească și europeană este interesant nu numai prin conținut dar în primul rând prin reprezentările artistice din domeniul picturii și sculpturii. Sunt cuprinse în carte portrete ale domnitorului din 1598- pictura și sculptura românească, realizări în domeniu ale unor pictori recunoscuți cum sunt: Gheorghe Tătărescu, Theodor Aman, Mihail Pop, Gheorghe Petrașcu, Stoica Dumitrescu, Costin Petrescu, Valentin Tănase. Constantin Cristescu, prezintă peisajul creator inspirat de Mihai Viteazul, dar în același timp sculptura românescă care reprezintă evenimente și presonalități din timpul domniei acestui domnitor viteaz. Documentarea privind aceste aspect este la zi, inclusiv prezentându-se apariția de busturi noi ale lui Mihai Viteazul după anul 1989.
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro