CUM PUTEM PREVENI MORŢILE SUBITE LA TINERII SPORTIVI?

CUM PUTEM PREVENI MORŢILE
SUBITE LA TINERII SPORTIVI?

Una din cauzele morţii subite la tineri, revenită în actualitate în ultima vreme, ca urmare a mediatizării largi, în mass-media, este cea cauzată de aritmiile cardiace maligne survenită la tinerii sportivi în timpul efectuării unui efort fizic intens. Astfel, aflăm aproape o dată pe an de sportivi de performanţă în vârstă de 20-30 de ani care au murit subit în cursul efortului intens din timpul unui meci de fotbal sau polo, sau de oameni activi, de toate vârstele, care au făcut stop cardiac în timpul unui efort fizic mai intens desfăşurat la sala de fitness.
De ce astfel de cazuri sunt relativ frecvente în România şi sunt cvasinecunoscute în majoritatea ţărilor civilizate? Pentru că aceste morţi subite pot fi prevenite foarte simplu, prin supunerea celor care urmează să depună eforturi fizice foarte intense la un control medical periodic cu ajutorul unor aparate, care pot depista precoce riscul crescut de apariţie a unei morţi subite aritmice în timpul practicării efortului. Cea mai la îndemână probă pentru testarea inimii în condiţii de efort intens este testul EKG de efort (supranumit şi proba de efort), care constă în monitorizarea activităţii electrice cardiace prin intermediul înregistrării continue a electrocardiogramei cu 12 derivaţii în timpul efectuării unui efort fizic intens, efectuat fie prin pedalarea pe o bicicletă ergometrică cu frânare magnetică, fie prin alergare pe o bandă rulantă. Există formule de calcul ale frecvenţei cardiace care trebuie atinsă la o anumită vârstă, există, de asemenea, formule de calcul ale lucrului mecanic al inimii în funcţie de frecvenţa cardiacă atinsă şi de tensiunea arterială măsurată în cursul probei de efort, există protocoale standardizate de creştere a gradului de efort în timp. În general, un test EKG de efort durează circa 15-20 minute, timp în care se creşte progresiv gradul de efort fizic o dată la 2-3 minute până la atingerea unei frecvenţe ţintă a inimii.
Există foarte multe persoane la care, în repaus, activitatea electrică a inimii este perfect normală şi la care doar în timpul efortului apar tulburări de ritm care revelează un risc crescut pentru o moarte subită cardiacă în condiţii de efort. Se monitorizează, pe de o parte, aritmiile apărute în timpul efortului fizic intens şi, pe de altă parte, modificările segmentului ST survenite în timpul efortului. În mod obişnuit, la o persoană sănătoasă apar anumite modificări fiziologice ale traseului EKG de efort. În cazul bolilor de inimă apar aşa-zisele modificări patologice. Apariţia unora dintre ele impune întreruperea imediată a efortului fizic, din cauza riscului foarte mare. Apariţia aritmiilor cardiace severe sau a modificărilor patologice de segment ST pe EKG în timpul efortului au semnificaţia că persoana respectivă are
contraindicaţia de a practica eforturi intense sau sport de performanţă!
O altă analiză, de asemenea total neinvazivă, care poate arăta dacă o persoană are un risc crescut de moarte subită în timpul efortului fizic este ecocardiografia (ecografia cardiacă) Doppler, care investighează mărimea cavităţilor inimii, funcţia de pompă a inimii, grosimea pereţilor inimii, starea valvelor cardiace, mişcările pereţilor inimii.
Orice tulburare a acestor parametri, care depăşeşte un anumit grad, implică un risc crescut de moarte subită cardiacă şi reprezintă o contraindicaţie pentru realizarea unor eforturi fizice intense. Spre exemplu, hipertrofia severă sau asimetrică a unor zone ale ventriculului stâng sau ale celui drept, ca şi dilataţia acestor cavităţi ale inimii reprezintă
contraindicaţii pentru practicarea unui efort fizic intens. De asemenea, majoritatea bolilor valvelor, ca şi cardiopatiile congenitale reprezintă contraindicaţii pentru practicarea efortului intens.
O tehnică specială de examinare ecocardiografică o reprezintă ecografia transesofagiană, care poate diagnostica mai uşor unele cardiopatii congenitale cu risc crescut de moarte subită la efort, dar care are dezavantajul că este semi-invazivă.
O altă analiză care poate releva un risc crescut de moarte subită cardiacă este monitorizarea continuă a activităţii electrice a inimii pe 24 de ore (aşa-numita monitorizare Holter EKG), care poate decela tulburări de ritm periculoase, care uneori sunt total asimptomatice.

Toate aceste trei investigaţii ar trebui efectuate în mod regulat de rutina tuturor persoanelor care se supun în mod constant unor eforturi fizice intense,
chiar dacă aceste persoane nu prezintă niciun simptom care să ducă cu gândul la o posibilă boală de inimă. Toate aceste trei
investigaţii sunt total neinvazive, pot fi repetate periodic, fără niciun risc, la persoanele care practică regulat eforturi fizice mari. Ele sunt foarte accesibile şi pot fi efectuate în ambulatoriu la orice cabinet medical cardiologic dotat cu aparatura corespunzătoare.
Faptul că la noi în ţară sportivii, dar şi cei care merg la sălile de fitness nu sunt supuşi deloc acestor analize simple, total neinvazive şi cu costuri relativ reduse, se datorează în principal ignorării de către sportivi şi de către cei care îi manageriază a riscurilor la care se supun.
În opinia specialiştilor cardiologi orice persoană, de orice vârstă (atât adulţi, cât şi copii), care doreşte să înceapă să practice o activitate fizică mai intensă trebuie investigată cardiologic pentru a se exclude o eventuală contraindicaţie, chiar dacă este total lipsită de orice simptom specific bolilor de inimă (durere in piept, palpitaţii, oboseală).
În anumite cazuri, strict selecţionate, se poate practica şi o examinare RMN (rezonanţa magnetică nucleară) a inimii, investigaţie care poate evidenţia anomalii morfologice specifice anumitor maladii congenitale cardiace, cu risc crescut de moarte subită. Această examinare necesită o aparatură mult mai complexă şi este mai costisitoare decât testul EKG de efort, ecocardiografia şi Holterul EKG.
O ultimă metodă prin care se pot preveni morţile subite aritmice este achiziţionarea de către sălile de fitness şi de către cluburile sportive a unor defibrilatoare externe automate. Astfel de aparate, extrem de utile în resuscitarea rapidă a unei morţi subite, sunt întâlnite în fiecare sală de fitness şi chiar în fiecare staţie de metrou din ţările civilizate (simbolul AED semnifică Automatic External Defibrillator, adică, în traducere, defibrilator extern automat, care descarcă automat un şoc electric extern, când padelele sunt puse în contact cu corpul de resuscitat).
Importanţa acestor aparate este legată de faptul că, în cazul producerii unei morţi subite aritmice, cu cât aplicarea şocului electric este mai rapidă, cu atât şansele de reuşită a resuscitării sunt mai mari.
Desigur, este nevoie şi de o educaţie în acest sens a publicului larg, pentru a putea interveni în cazul unui stop cardiac înainte de venirea ambulanţei.
Cu toţii vedem în fiecare zi în jurul nostru numeroase persoane, mai tinere sau mai vârstnice, care practică diverse sporturi sau merg la sala de fitness în mod regulat, dar nu au avut niciodată curiozitatea să se investigheze din punct de vedere al riscului apariţiei unei posibile morţi subite la efort. Şi ei prezintă aceleaşi riscuri de moarte subită ca şi sportivii de performanţă!
Sperăm ca informaţiile din acest articol să îi pună serios pe gânduri şi astfel, împreună, să putem preveni cât mai multe din aceste incidente mortale!

Dr. CONSTANTIN ERENA

Dr. Constantin Erena s-a născut pe 8 octombrie 1967, în Bucureşti. Este căsătorit şi are doi copii. A învăţat la Şcoala Germană din Bucureşti, iar în perioada 1986-1992 a urmat cursurile Facultăţii de Medicină Generală din Capitală. A lucrat ca intern la Spitalul Universitar, iar apoi ca medic rezident şi, ulterior, ca specialist de
Boli Interne şi Cardioligie la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti.
În perioada 1995-1997 a beneficiat de o bursă DAAD (Serviciul de Schimb Academic German) la clinica universitară a RWTHAachen, Germania, unde s-a specializat în ecocardiografie transtoracică şi transesofagiană în colectivul condus de renumitul cardiolog Frank Arnold Flachskamff. Reîntors în ţară în 1997, îşi continuă activitatea la Spitalul Floreasca, devine asistent universitar la UMF „Carol Davila“ Bucureşti şi îşi deschide şi propriul Cabinet de Cardiologie şi Ecografie
Cardiacă Doppler, în Capitală.
În 2007 îşi dă doctoratul în cardiologie cu o lucrare având ca subiect ecocardiografia tridimensională. Are o bogată activitate ştiinţifică, fiind autor a numeroase studii de specialitate, articole în reviste, capitole în diverse cărţi. Este adept al medicinii holistice şi promotorul în România a unor tehnologii revoluţionare în cardiologie şi medicină, care stimulează capacitatea de autovindecare a organismului.