Masivul Ceahlău – Peșteri, tuneluri și locuri de legendă

Masivul Ceahlău numit și Olimpul românilor este un munte în județul Neamț, cel mai înalt din grupa Munților Bistriței, învecinându-se la nord cu Valea Bistricioarei, la sud cu Valea Bicazului, la apus cu Valea Jidanului Bistrelor, iar la răsărit cu Lacul Izvorul Muntelui. Cele mai apropiate orașe sunt Bicaz și Durău. Vârfurile cele mai înalte de pe Ceahlău sunt Ocolașul Mare (1.907 metri) și Vârful Toaca (1.904 metri). Masivul face parte din Parcul Național Ceahlău, din anul 2000 arie naturală protejată, în suprafață de aproximativ 8.000 ha incluzând rezervația naturală botanică Polița cu crini, cascada Duruitoarea și Avenul Mare, monumente ale naturii. Alte minunății naturale, locuri de legendă ale Ceahlăului sunt Stânca Dochiei, Pietrele Detunate, Stânca Panaghia, Toaca, Complexul Lespezi, Clăile lui Miron, Piatra înlăcrimată, Piciorul șchiop, Căciula dorobanțului, Scăldătoarea vulturilor ș.a.

Întrucât din structura muntelui lipsește calcarul, în Ceahlău nu se pot dezvolta peșteri mari ca în alte locuri, existând totuși, la mai bine de 1.400 m altitudine, în zonele Ocnașul Mare, Detunatelor și Pârâului Schit, câteva grote și avene de diferite lungimi (100-400 m), nu prea înalte, nedestinate activităților turistice, precum Grota lui Savu, Peștera Ocolaș, Peștera cu gheață ș.a. Aceste peșteri, în număr total de circa 9-10, nu sunt accesibile exploatării turistice din cauza pericolelor la care s-ar expune cei ce ar intra înăuntru. Pe de altă parte, există o întreagă dezbatere pe marginea unei vaste rețele de tuneluri subterane și săli secrete existente sub Ceahlău, despre care, au apărut o serie de informații, inclusiv din partea reputatului cercetător științific, general Emil Străinu, care, în cartea Secretele României subterane (editura Triumf, 2013), spunea că, țara noastră este străbătută de peste 500 km de tuneluri secrete, tuneluri despre care s-au țesut numeroase legende și povești insolite.

În anii ‘70, profesorul ieșean Constantin Bursuc, a cercetat temeinic dedesubturile masivului Ceahlău, venind cu explicații referitoare la existența unei extinse rețele de tuneluri (labirinturi) subterane, nedezvăluind însă pentru publicul larg și locurile (porțile) pe unde se poate intra în interior. Sigurul indiciu este că, una dintre porți ar fi în jud. Suceava, la baza vârfului Toaca, de unde, rețeaua de tuneluri ar porni pe trei direcții și anume: una pe direcția Suceava-Rădăuți, alta pe sub Munții Retezat, Bucegi, Ceahlău și Satu Mare, iar o a treia, pe sub Muntele Godeanu, la vest de mănăstirea Tismana. O altă poartă de intrare în tunelurile subterane, ar putea fi în zona Cabanei Dochia, pe la Detunate, observabilă de către excursioniști, dar nepermisă persoanelor neavizate, întrucât înăuntru nu se poate coborî decât pe frânghie, circa 100 m, cu echipament de protecție sofisticat, pentru a ajunge apoi la ghețarul, încă activ. Altă cale de intrare ar putea fi de pe Ocolașul Mare, pe la Grota lui Savu, dar și aici, este interzisă pătrunderea în interior, la fel, din cauza pericolelor majore de accidente grave, cu urmări tragice.

În jurul existenței acestor tuneluri secrete din subteranul Masivului Ceahlău, s-au creat și transmis din generație în generație povești și legende, cum că, acesta a fost folosit încă din perioada Daciei antice (Triunghiul de Aur Dacic), de dinainte și de după cucerirea romană, pentru transferul de persoane și transportul de mărfuri, inclusiv arme și minereuri, sau că aceste labirinturi fac legătura cu zone strategice îndepărtate (de exemplu, Egiptul). La fel, și cu privire la muntele Ceahlău și elementele sale definitorii (vârfuri, stânci cunoscute, ape etc.) au existat și există numeroase legende, care mai de care mai sugestive. Despre construirea lui, se spune că Traian, împăratul roman cuceritor, i-a silit pe robii daci să aducă pietre și stânci pentru a înălța un zid de apărare împotriva hoardelor barbare. Referitor la Dochia, în afară de cunoscuta poveste a babei Dochia, mama lui Dragobete, pe care nu o mai amintim acum, mai există o legendă: Dochia, fiica lui Decebal, urmărită de romanii învingători, a preferat să se prefacă în stâncă de piatră decât să cadă vie în mâinile cuceritorilor.

Despre Panaghia, vorbește în opera sa și Calistrat Hogaș, care spune că era o fată tânără, frumoasă, îndrăgostită de Soare, care, și-a sacrificat iubirea, transformându-se într-o piatră rece pentru a lăsa soarele să strălucească. Printre misterele și fenomenele paranormale ce înconjoară Masivul Ceahlău, se numără și fenomenul optic rar, ce apare vara (în luna august), cunoscut sub numele de Umbra piramidei sau Piramida halogenă, ce poate fi văzută în anumite condiții atmosferice și de loc, în care se formează imaginea piramidei. Din punct de vedere turistic, în afară de Parcul Național Ceahlău, de care am amintit, Ceahlăul oferă numeroase atracții naturale și culturale și posibilități de drumeție pe trasee montane de mare interes, dar și cu grad semnificativ de dificultate.

Sunt șapte trasee montane omologate, cu grade diferite de dificultate, care necesită o atentă și minuțioasă pregătire prealabilă, echipament corespunzător, informare la plecare, condiție fizică și, multă atenție pentru evitarea riscurilor și pericolelor. Traseele menționate sunt următoarele: * Cabana Izvorul Muntelui (din comuna cu același nume) – Barajul Bicaz (el însuși atracție turistică de primă mărime) – Curmătura Lutu Roșu – Cabana Dochia; * Izvorul Muntelui – Poiana Macilor – Clăile lui Miron – Ocolașul Mic – Cabana Dochia; * Izvorul Muntelui – Stânca Dochia – Sentinele – Jgheabu cu hotar – Cabana Dochia; * Stațiunea Durău (obiectiv turistic important) – Cabana Fântânele – Piatra lată – Panaghia – Sub Vârful Toaca – Cabana Dochia; * Durău – Poiana Viezuri – Cascada Duruitoarea – Poiana Scăiușului – Jgheabu lui Vodă – Cabana Dochia; * Satul Neagra (comuna Tașca) – Piciorul Negri – Poiana Văratec – Poiana Macilor – Ocolașul Mic – Cabana Dochia; * Comuna Bicazu Ardelean – Telec – Curmătura Scaune – Jgheabu lui Vodă – Cabana Dochia. Iubitorii de cultură și spiritualitate au oportunitatea de a vizita cunoscutele mănăstiri de maici Agapia și Văratec. Din șoseaua Piatra Neamț-Târgu Neamț, la circa 40 km de Piatra Neamț și 12,5 km de Târgu Neamț, se ramifică o șosea asfaltată care, după 1 km ajunge la mănăstirea Agapia.

Construită în secolul XVII (1644), în incintă se află o cultură de flori frumos colorate; pereții au fost pictați de Nicolae Grigorescu iar în interior se găsesc obiecte de cult și de bibliotecă precum icoane, cruci sculptate, cărți și manuscrise vechi, iar în satul mănăstiresc se poate vizita muzeul Alexandru Vlahuță. La mănăstirea Văratec se ajunge pe același traseu, de la Agapia mai fiind 4-5 km, până la poalele dealului Filioru. Ctitorită în secolul XVIII (1785), catapeteasma este sculptată în lemn de tisa, suflat cu aur. Biblioteca conține volume, manuscrise și tipărituri vechi de mare valoare, iar în curtea interioară se poate vedea statuia Veronicăi Micle.

În apropiere se află două rezervații forestiere Codrii de Aramă și Pădurea de Argint. În 1992-1993, cu ajutorul substanțial al Armatei Române, a fost construită Biserica Mănăstirii Ceahlău, cu hramul Schimbarea la față, pe un platou înconjurat de stânci, la o altitudine de 1.700 m, în apropierea Cabanei Dochia și a stațiunii meteo Toaca. Masivul Ceahlău și împrejurimile sale oferă nenumărate obiective turistice, ce merită a fi vizitate ori de câte ori treceți prin zonă, mai ales că în ultima perioadă de timp au fost amenajate mai multe popasuri montane, pensiuni și alte locuri de cazare și masă, apreciate de turiștii români și din străinătate, mulți veniți special să admire aceste locuri. Ca de fiecare dată, subliniem necesitatea respectării regulilor generale de folosire a spațiilor din obiectivele turistice menționate, de protejare a naturii și monumentelor de patrimoniu și nu în ultimul rând de prudență pentru evitarea evenimentelor nedorite.

Ghid montan – Claudiu Sfetcu