Istoria aeromodelismului din România

Aeromodelismul este un sport care se practică în mai multe cluburi din România, în care s-au asociat pasionaţii acestui sport şi care organizează periodic şi competiţii. Acesta reprezintă un sport tehnico-aplicativ ce constă în proiectarea, construirea şi pilotarea sau lansarea în zbor a unor aeromodele cum ar fi planoare, machete de avioane la scară sau elicoptere. La rândul său, aeromodelul este un model de avion de dimensiuni reduse, care poate zbura sau plana pe o distanţă apreciabilă. Acestea sunt construite din materiale uşoare, cum ar fi baghete de lemn de brad, placaj din lemn de mesteacăn, lemn de balsa, polistiren, fibră de sticlă sau fibră de carbon.

Aeromodelismul este împărțit de Federația Aeronautică Internațională (FAI) în mai multe clase, în funcție de modalitatea zborului, dimensiunile de gabarit, tipul propulsorului și capacitatea cilindrică a modelelor. Astfel, există concursuri unde aeromodelele zboară liber, aeromodelistul neavând niciun control asupra acestora, concursuri cu aeromodele controlate prin cabluri sau prin unde radio, dar există și aeromodele cu motor electric. Aeromodelismul nu este, totuși, un sport ușor. El poate fi practicat de persoane de toate vârstele, însă există și riscuri, deoarece unele aeromodele sunt foarte rapide și puternice și pot provoca accidente.

De aceea specialiștii recomandă ca zborurile să aibă loc în spații amenajate tocmai în acest scop, sau în locuri nepopulate. De asemenea, practicanții trebuie să urmeze cursuri în care să învețe ce este aeromodelismul, cum să piloteze un aeromodel, dar și cum să-l construiască. În acest sens, în țara noastră există mai multe cluburi de profil. Aurel Vlaicu, pionierul aeromodelismului românesc Aeromodelismul are o lungă istorie în țara noastră, primii pași fiind făcuți la începutul secolului trecut. În anul 1906, constructorul şi viitorul pilot Aurel Vlaicu prezenta Ministrului Educaţiunii Publice, Spiru Haret, o machetă a viitorului avion „VLAICU-I”.

Prezentarea a fost făcută în Parcul Carol din Bucuresti şi a inclus şi o demonstraţie în zbor a aeromodelului. Succesul aeromodelului în zbor a avut drept premiu încheierea unui contract cu statul pentru realizarea la scară reală a avionului. În anul 1934, s-a desfășurat pe aerodromul de la Sânpetru, lângă Brașov, primul Campionat Național de planoare, iar opt ani mai târziu, instructorii români Ioan Bobocel și Anania Moldoveanu au predat în Germania primele cursuri de aeromodelism. În 1938, a fost creat, în București, Centrul experimental pentru zborul aeromodelelor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Centrul a fost mutat la Craiova și apoi la Câmpina, iar în 1954 a revenit în Capitală, unde a funcționat până în anul 1960, când a fost închis de sovietici. În anul 1968, s-a desfășurat la Târgoviște primul Primul Campionat Național de Machete de Rachete. De asemenea, a fost înființată Federația Română de Modelism (afiliată FAI), care a organizat, la ceea ce este acum renumita salină de la Slănic Prahova, CampionatulNaționaldeMicromodele(1gram).

Aceasta a mai organizat concursuri de aeromodele și rachete la Suceava, precum și concursuri de machete zburătoare la Bacău și concursuri de zbor liber (F1) la Sibiu. Performanțe românești Cele mai valoroase performanțe în domeniul aeromodelismului au fost obținute de echipa României la Campionatele Mondiale de aeromodele zbor liber desfășurate în perioada 17-22 octombrie 2019 la Lost Hills, California (SUA). Atunci, Constantin-Aurelian Brînzoi a devenit campion mondial F1A individual seniori, Marian Popescu a câștigat medalia de bronz la proba F1B individual seniori, iar echipa formată din Constantin Brînzoi, Daniel Cristescu și Szilard Szijjarto s-a clasat pe locul 5 la proba S1A. Chiar dacă aeromodelismul nu se bucură de o mare mediatizare, există destui pasionați ai acestei discipline care se întâlnesc la diferite concursuri organizate în țară și își etalează talentul în pilotarea acestor mici avioane.

Mugur Băileșteanu