Excelența românească în anii UE 2007-2023

Excelența României s-a tradus în acești 15 ani într-o vizibilitate mai mare a artiștilor, profesioniștilor și sportivilor în cadrul larg al UE.

Aderarea României la Uniunea Europeană a adus multe avantaje care s-au reflectat în primul rând la nivel economic. Progresul din ultimii ani s-a datorat colaborării cu statele vestice, unde nivelul de trai este evident mult mai ridicat. Principiul unei economii de piață bazate pe cerere și ofertă reprezintă pilonul constituirii UE. Fie că ești pro-UE sau Eurosceptic, vizibilitatea României a fost evidentă, deoarece în ultimii 15 ani presiunile geopolitice din zona Balcanilor au crescut la cote periculoase. Excelența românească exportată în întreaga lume vine să confirme aceste schimbări majore și optime la nivelul percepției țării noastre în spațiul european.

Ce este UE? Uniunea Europeană (UE) este o organizație politică și economică formată din 27 de state membre, printre care se află și România. România a devenit membră a UE în anul 2007, la patru ani de la aderarea sa la NATO. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles la 18 iunie 2004. Prin aderarea la UE, România a devenit parte a unui proiect european comun, ale cărui obiective sunt promovarea păcii, securității și prosperității în Europa. Ca membră a UE, România beneficiază de numeroase avantaje. Acestea includ accesul la piața unică europeană, la libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalului între statele membre. De asemenea, România primește sprijin financiar din partea UE prin intermediul diferitelor fonduri și programe destinate dezvoltării economice și sociale la nivel regional.

UE oferă, de asemenea, României o platformă pentru a-și promova interesele și valorile în cadrul Uniunii și în relațiile externe. România are reprezentanți în instituțiile UE, cum ar fi Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, și contribuie la luarea deciziilor la nivel european în diferite domenii, cum ar fi politica agricolă, politica de coeziune și politica externă.

Totuși, România trebuie să se conformeze regulilor și standardelor europene în diverse domenii, inclusiv în ceea ce privește legislația, justiția, combaterea corupției și protecția drepturilor fundamentale. De asemenea, România trebuie să contribuie la bugetul UE și să participe activ în procesul decizional al Uniunii. În ansamblu, apartenența la UE oferă României oportunități de dezvoltare și cooperare în cadrul comunității europene, ceea ce implică responsabilități și cerințe pentru a se conforma valorilor și standardelor europene. Încă din 2007 și până în prezent, România a confirmat că este o țară europeană, care își dorește să atingă performanțele necesare pentru includerea în familia europeană. Excelența României s-a tradus în acești 15 ani într-o vizibilitate mai mare a artiștilor, profesioniștilor și sportivilor în cadrul larg al UE. Iată cine sunt acești români excelenți, adevărați diplomați culturali ai României.

Cristina Neagu sau campioana mondială a handbalului Cristina Neagu este o jucătoare profesionistă de handbal, considerată una dintre cele mai bune handbaliste din istoria sportului, o Messi a handbalului feminin. Cristina Neagu a început să joace handbal la vârsta de șapte ani și a evoluat la diverse cluburi din România și din străinătate, iar cariera sa s-a ridicat la un nivel internațional de excelență. De-a lungul carierei, Cristina Neagu a obținut numeroase titluri și distincții. Ea a fost de cinci ori desemnată cea mai bună handbalistă a lumii de către Federația Internațională de Handbal (IHF) în anii 2010, 2015, 2016, 2018 și 2019. De asemenea, ea a fost inclusă de mai multe ori în echipele All-Star ale competițiilor majore de handbal, precum Campionatul European, Campionatul Mondial și Jocurile Olimpice. Cristina Neagu a devenit cea mai bună marcatoare din istoria EHF EURO, când la Campionatul european din 2022 a doborât recordul de 300 de goluri deținut de fostul handbalist islandez Gudjon Valur Sigurosson, actualul selecționer al naționalei Islandei. Cristina Neagu a jucat și pentru echipa națională a României, reprezentând țara la numeroase turnee internaționale.

Ea a fost o piesă-cheie în succesul României în competițiile majore de handbal și a ajutat echipa să obțină rezultate notabile, inclusiv medalii de argint la Campionatele Mondiale din 2015 și 2021. Neagu este extrem de apreciată de suporteri și specialiști pentru abilitățile sale tehnice, puterea de a trage la poartă, viziunea de joc și abilitatea de a marca goluri spectaculoase. Prin performanțele sale remarcabile, Cristina Neagu a adus prestigiu și recunoaștere handbalului românesc la nivel internațional și a inspirat multe tinere jucătoare în carierele lor.

Tot din domeniul sportului, merită menționați sportivi precum Simona Halep – jucătoare de tenis care a câștigat numeroase titluri importante în cariera sa, inclusiv la Roland Garros și Wimbledon, respectiv Madrid Open și Italian Open – și senzaționalul înotător David Popovici, care, în anul 2022, a ajuns la un bilanț fabulos, cu 14 medalii (dintre care 11 de aur) și recorduri mondiale doborâte. Performanța sa de răsunet mondial a fost chiar doborârea recordului la proba de 100 de metri liber.

Euro-vision! Eurovision, dincolo de contestări și jocuri de culise, reprezintă cea mai bună șansă a artiștilor de a participa la un spectacol diferit, provocator în spațiul european. România participă la concursul Eurovision Song Contest (Concursul European al Cântecului) începând din anul 1994. Competiția este organizată anual de către Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) și reprezintă unul dintre cele mai mari evenimente muzicale internaționale.

România a obținut rezultate importante în cadrul Eurovision. De pildă, a fost pe locul 3 de două ori, în 2005 cu Luminița Anghel & Sistem (Let Me Try) și în 2010 cu Paula Seling & Ovidiu Cernăuțeanu (Playing with Fire), și pe locul 4 în 2006 cu Mihai Trăistariu (Tornero), cu 172 de puncte, cel mai mare punctaj obținut de România (până la acel moment). România a mai obținut poziții fruntașe în clasament în anii 2005, 2006, 2011 și 2017.

Noul val de cineaști români Noul val este un curent artistic apărut și dezvoltat începând din anii 2000, și a avut un impact major asupra cinematografiei românești contemporane. Noul val românesc a reprezentat o perioadă de renaștere și recunoaștere a cinematografiei românești pe plan internațional. Acest curent artistic a reprezentat o schimbare importantă față de producțiile cinematografice anterioare, aducând o abordare realistă și introspectivă asupra tematicilor sociale și personale. Filmele din Noul val se caracterizează prin autenticitate, minimalism și o abordare mai naturalistă. Acestea explorează adesea subiecte precum condiția umană, viața de zi cu zi, relațiile interumane, precum și probleme sociale și politice actuale. Mișcarea a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării industriei cinematografice din România și a influențat generațiile viitoare de regizori. Filmele regizorilor au atras atenția criticilor și au fost prezentate cu succes la festivaluri de prestigiu, precum Festivalul de Film de la Cannes.

Cea mai importantă manifestare dedicată filmului românesc peste hotare, Festivalul de Film Românesc de la New York, la Film Society of Lincoln Center, este organizată anual de Institutul Cultural Român din New York şi Film Society of Lincoln Center, în colaborare cu Festivalul Internaţional de Film Transilvania. Regizori precum Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu și Radu Jude sunt considerați reprezentanți de vârf ai Noului val românesc. Filme precum 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (regizat de Cristian Mungiu; Palme d’Or la a 60-a ediție a Festivalului de la Cannes din 2007), Moartea domnului Lăzărescu (regizat de Cristi Puiu), A fost sau n-a fost? (regizat de Corneliu Porumboiu) și Aferim! (regizat de Radu Jude; premiat la Festivalul de Film de la Berlin cu Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor și la Galele Gopo din 2016), au primit ecouri favorabile la nivel internațional și au câștigat premii importante în cadrul festivalurilor de film.

Adrian Ghenie – un pictor de top În domeniul artelor figurative un nume consacrat este Adrian Ghenie, artist contemporan ce s-a remarcat pentru lucrările sale care explorează subiecte precum istoria, memoria colectivă și identitatea socială. Adrian Ghenie a studiat pictura la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Activitatea sa artistică se caracterizează prin abordarea inedită în ceea ce privește tehnica și stilul compozițional.

El utilizează tehnici mixte și abordări experimentale pentru a crea compoziții expresive și pline de forță. Lucrările sale prezintă adesea juxtapuneri și amestecuri de imagini istorice, imagini contemporane și elemente fantastice sau suprarealiste. Adrian Ghenie si-a expus lucrările în numeroase galerii și muzee din întreaga lume, inclusiv în Europa, Statele Unite și Asia. Este considerat unul dintre cei mai de succes și influenți artiști contemporani din România si din lume. De pildă, lucrarea sa, Pie Fight Interior 12, a fost vândută la licitaţie, în Hong Kong, pentru suma de 10 milioane de dolari.

Olimpicii români… la știință! România are o tradiție remarcabilă în competițiile internaționale de matematică și fizică. Elevii români au obținut în mod constant medalii și distincții în competiții prestigioase, precum Olimpiada Internațională de Matematică (IMO) și Olimpiada Internațională de Fizică (IPhO). La Olimpiada Internațională de Matematică, România a obținut de-a lungul timpului numeroase medalii de aur, argint și bronz, ocupând în mod constant poziții de top în clasamentul general. Elevii români sunt apreciați pentru abordarea creativă și metodele riguroase de rezolvare a problemelor matematice complexe.

În ceea ce privește Olimpiada Internațională de Fizică, România s-a remarcat prin obținerea de medalii de aur, argint și bronz, precum și prin mențiuni de onoare. Elevii români au demonstrat o înțelegere profundă a principiilor fizicii și au abordat, cu succes, problemele teoretice și practice din cadrul competiției. Pe lângă aceste două competiții, România participă și în alte competiții internaționale de matematică și fizică, precum Olimpiada Balcanică de Matematică și Fizică și Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete.

Elevii români continuă să se remarce prin rezultate remarcabile și prin pasiunea și dedicarea lor față de aceste discipline științifice. Performanțele excepționale ale elevilor români la competițiile internaționale de matematică și fizică demonstrează calitatea înaltă a educației științifice din România și susțin promovarea științelor exacte în țară. Aceste rezultate contribuie la dezvoltarea unei noi generații de tineri pasionați de matematică și fizică, și la consolidarea prestigiului științei românești la nivel internațional.

Florentin Streche