Alte parcuri dendrologice din România (II)

În numărul din s e p t e m b r i e – octombrie 2022 al revistei noastre am prezentat câteva din cele mai cunoscute și apreciate parcuri dendrologice din România, arătând importanța acestora pentru protejarea și conservarea naturii, peisagistică, cercetare științifică și chiar agrement. Acum, vom continua incursiunea începută, prin alte parcuri dendrologice din țară, care posedă un tezaur natural uriaș, specii rare și foarte valoroase de arbori, arbuști și plante autohtone și exotice, destinate cercetării. Începem itinerariul nostru prin Parcul Dendrologic al Colegiului Silvic Theodor Pietraru din comuna Brănești, Strada I. C. Brătianu, nr. 140, jud. Ilfov, situată la circa 20 km de Capitală. Parcul Dendrologic Brănești se găsește în apropiere de Mănăstirea Pasărea, monument istoric ce datează din anul 1813 și de Complexul Turistic Pustnicul.

Este amplasat pe o suprafață de peste 30 ha, incluzând pădurea și zona de agrement din jurul Lacului Pasărea. În prezent, Parcul Dendrologic din Brănești este atelierul-școală, laborator didactic în aer liber al Colegiului Silvic Theodor Pietraru, apreciat inclusiv pentru dotări și parcul aferent, de care beneficiază elevii, viitori silvicultori.

Respectivul parc a fost înființat în 1893, în scop didactic și peisagistic, ca parte integrantă a primei școli de silvicultura din Țara Românească. În anul 1942 a fost plantată o pădure de chiparos de baltă, în scop experimental, care s-a aclimatizat aici, existând și în prezent. În decursul anilor, au pătruns și specii invadatoare, precum arțarul tătărăsc, glădița, ulmul sălbatic și o serie de buruieni parazite, însă, în ultimul timp, au fost luate măsuri de curățare și îndepărtare a acestora și de reținere a speciilor valoroase din vechea generație, etichetate și inscripționate.

De asemenea, în parc au fost amenajate Aleea de stejari mai vechi de 100 de ani, Aleea de molizi și altele, platforme pentru studiu în aer liber pentru observații și alte activități didactice, iar pe lângă observatoarele vânătorești (destinate cercetării) au fost confecționate hrănitoare și adăposturi pentru păsări și animale. Parcul dendrologic posedă în prezent circa 200 de specii de plante, arbori și arbuști, multe rare, ca de exemplu: salcâmul japonez, stejarul brumăriu, frasinul comun, ulmul de câmp, pinul silvestru, ienupărul de Virginia, chiparosul de California, bradul spaniol, nucul negru, arborele lalea, ginkgo biloba ș.a.

Parcul dendrologic din stațiunea balneară Amara este cel mai mare de acest tip din sud-estul României, situat în câmpia Bărăganului și se întinde pe o suprafață de aproximativ 65 ha. În incinta parcului se găsesc mai multe specii de păsări protejate precum și o serie întreagă de arbori, arbuști și plante specifice zonei de câmpie, unele rare. Dintre acestea, amintim: nucul comun, salcia, dudul, teiul, plopul, salcâmul ș.a. care formează un ambient natural pitoresc.

Parcul a fost reamenajat peisagistic de curând, a fost înlocuit mobilierul urban, amplasate bănci, coșuri de gunoi, cișmele și toalete, au fost curățate și reabilitatea aleile și amenajate spații de joacă pentru copii și terenuri de sport. Un parc dendrologic încărcat de istorie și legendă este Parcul Dendrologic de la vila Florica din comuna Ștefănești, jud. Argeș, cunoscută și sub numele de Parcul Brătienilor, monument al naturii, aflat în patrimoniul cultural-național. Parcul din jurul Conacului Brătienilor a fost amenajat începând din 1969 de ilustrul politician liberal I. C. Brătianu, care s-a implicat personal în plantarea unor arbori exotici aduși special din străinătate pentru a se aclimatiza aici.

Mai târziu, de parc s-a ocupat reputatul grădinar și dendrolog Alexandru Golescu-Albu, care, i-a redat forma și strălucirea de astăzi. În prezent, în parcul menționat se găsesc exemplare seculare de inestimabilă valoare, trei specii de arborimonument al naturii și peste 300 de asociații floristice și arhitecturi dendrologice. Dintre speciile rare și extrem de prețioase ale parcului, amintim: chiparosul de baltă, bradul alb, bradul de Caucaz, bradul argintiu, pinul, tisa, tuia, arborele vieții, ginkgo biloba (numit și arborele de Pagoda) etc.

Unul din frumoase parcuri dendrologice ale României este Parcul Castelului Sturdza din comuna Miclăușeni jud. Iași, situată la aproximativ 65 km de Iași și 20 km de Roman. Parcul a fost amenajat în stil englezesc și conține o serie întreagă de alei cu flori colorate și copaci ornamentali de mare valoare, inclusiv prin vechimea lor, unii și de 200-300 de ani. Dintre aceștia, exemplificăm: stejari și frasini, dintre care un stejar de 400 de ani, salcâmii japonezi, ginkgo biloba ș.a. Atracția principală a parcului este Castelul Sturdza, restaurat recent de Mitropolia Iașului, în proprietatea căreia se află și care poate fi vizitat permanent.

Parcul Dendrologic din Carei jud. Satu Mare este unul din cele mai vechi parcuri din România datând din secolul 18. Situat în centrul orașului Carei, se întinde pe o suprafață de circa 10 ha în proximitatea castelului Karolyi, monument de arhitectură. În perioada comunistă, după ce castelul a trecut împreună cu împrejurimile în proprietatea statului, în anii ‘70, parcul a fost curățat de plantele parazitare și reabilitate speciile vechi, valoroase. În prezent, în parcul dendrologic menționat, există peste 200 de specii de arbori și arbuști autohtoni și exotici, din care unele rare sau unicat, precum platanul uriaș din fața castelului, plantat în 1810.

Dintre speciile de plante și arbori existente în acest parc amintim: dudul alb, castanul porcesc, duglasul verde, salcâmul japonez, irisul ș.a. Castelul este în prezent muzeu de istorie și științe ale naturii. Așa cum am început, vom încheia călătoria noastră tot într-un parc dendrologic cu preponderentă activitate didactică și de cercetare științifică. Este vorba de Parcul Dendrologic al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, situat în comuna Arcalia jud. Bistrița-Năsăud (comună aflată la aproximativ 17 km de Bistrița).

Parcul menționat, întins pe 16 ha datează de la începutul secolului 20 și se găsește în jurul castelului Bethlen, ridicat în 1850 de o familie de grofi maghiari. Arată ca o mică pădure cu peste 150 de specii de arbori și arbuști autohtoni și exotici, aduși din toată lumea și aclimatizați aici. Dintre speciile existente în acest parc dendrologic menționăm: bradul argintiu, salcâmul japonez, pinul de mătase, molidul caucazian, stejarul american, mărul japonez, bradul balsamic, arborele de lalea ș.a. Din anul 1963, domeniul Arcalia a fost preluat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca fiind transformat în Centrul de Cercetări Biologice și Geologice, destinat inclusiv îndeplinirii stagiului de practică de către studenții facultății.

După mai multe litigii imobiliare cu pretinși urmași ai familiei Bethlen, apăruți după ‘90, care au revendicat castelul și proprietățile adiacente, în final, instanța de judecată s-a pronunțat definitiv că întreg domeniu Arcalia (castel și parc dendrologic) rămâne în proprietatea instituției române de învățământ superior. În prezent, parcul servește scopurilor didactice și științifice arătate, iar castelul, reabilitat de curând, găzduiește Centrul Regional al Francofoniei, sub egida Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În final, reînnoim apelul nostru adresat tuturor autorităților și celor ce vizitează parcurile dendrologice din România să le protejeze și conserve, constituind bogății naturale inestimabile.

Ghid montan – Claudiu Sfetcu