ACASĂ / ARTICOLE / Virginia Ruzici, prima jucătoare de tenis din România campioană de Grand Slam

Virginia Ruzici, prima jucătoare de tenis din România campioană de Grand Slam

Dacă Ilie Năstase și Ion Țiriac au făcut cunoscut tenisul românesc în lume, la feminin, Virginia Ruzici a fost prima sportivă din țara noastră care a câștigat un turneu de Grand Slam. Se întâmpla în ziua de 11 iunie 1978, când Virginia se impunea în fața iugoslavei Mima Jausovec, campioana din anul precedent, și primea prestigiosul trofeu.

„Era visul meu să câștig acest turneu”

Virginia Ruzici s-a năsut în ziua 31 ianuarie 1955, la Câmpia Turzii, fiind fiica unui fost fotbalist al echipei Rapid: Iosif Ruzici.

A început să practice tenisul în orașul natal, iar ulterior s-a transferat la Dinamo București, unde a fost pregătită de Aurel Segărceanu. Tot în Capitală, a absolvit și IEFS, actuala Universitate de Educație Fizică și Sport. În afară de tenis, a mai cochetat cu patinajul și cu handbalul și a făcut și câteva cursuri de balet. În 1972, junioară fiind, a câștigat titlul național la senioare în proba de dublu, împreună cu Mariana Simionescu.

A devenit jucătoare profesionistă de tenis în 1975. În 1978, la cinci ani de când Ilie Năstase devenise primul tenismen român care a câștigat turneul de la Roland Garros, Virginia Ruzici i-a călcat pe urme, impunându-se, în finala competiției găzduită de capitala Franței, în fața sportivei iugoslave Mima Jausovec cu scorul de 6-2, 6-2. Aveau să treacă 40 de ani până când o jucătoare de tenis din România să câștige trofeul la Roland Garros: Simona Halep, în 2018.

Cu un an înainte, Jausovec se impusese în finala acestui turneu în fața unei alte românce: Florența Mihai. Tot în 1978, la proba de dublu feminin, Virginia Ruzici a ajuns în finală alături de adversara ei de la simplu, Mima Jasovec. Ele au reușit să se impună în fața australiencei Lesley Turner și franțuzoaicei Gail Chanfreau, după un meci foarte greu, în trei seturi (5–7, 6–4, 8–6). La dublu mixt, Virginia Ruzici a jucat alături de francezul Patrice Dominguez.

Cei doi au fost nevoiți să abandoneze în finală, în fața cehoslovacilor Pavel Slozil și Renata Tomanová, după un prim set foarte echilibrat, pierdut cu 7-6, din cauza accidentării sportivului francez. „Era visul meu să câştig acest turneu… Am avut o şansă: Chris Evert nu a participat! Nici ea, nici Navratilova. Ele au participat în 1980, când am pierdut în finală, tot cu Chris Evert. Lumea îşi aminteşte de obicei doar victoria, dar eu am reuşit să şi confirm, cu un nou rezultat destul de bun. Şi îmi spun: «OK, Chris Evert (cea care m-a învins de 22 de ori de-a lungul carierei) nu joacă». Cum vă spuneam: am avut prea mult respect pentru ea şi mă domina psihologic pe teren.

Am fost aproape de câteva ori, însă ea a fost mai tare. Pe scurt, acea finală a fost o reuşită extraordinară. Contează să câştigi titlul şi să rămână scris numele tău acolo, pe peretele terenului central de la Roland Garros. Scrie: «Virginia Ruzici, câştigătoare în 1978». Şi, alături de mine, Bjorn Borg. Pentru mine este o mândrie. A doua zi, când m-am trezit, eram într-o stare complet euforică, pe care nu am mai simţit-o niciodată după aceea”, mărturisea Virginia Ruzici peste ani, într-un interviu acordat cotidianului Adevărul. Tot în 1978, Virginia Ruzici și Mima Jaušovec au jucat finala turneului de la Wimbledon, la dublu feminin, pierdută în fața australiencelor Kerry Melville Reid și Wendy Turnbull, iar în anul următor, Ruzici a ajuns din nou în finala turneului de dublu mixt de la Roland Garros, de data aceasta alături de Ion Ţiriac.

Cei doi români au pierdut în fața perechii formate din australianca Wendy Turnbull și sudafricanul Bob Hewitt. În 1980, Ruzici s-a calificat pentru a doua oară în finala turneului de simplu de la Roland Garros, de data aceasta fiind însă învinsă de Chris Evert. De-a lungul carierei de jucătoare de tenis profesionistă, care s-a întins peste un deceniu, Virginia Ruzici a jucat 27 de finale în turneele WTA la simplu (12 câștigate) și 35 de finale la dublu (16 câștigate).

Model pentru tatăl surorilor Williams

La data de 21 mai 1979, Virginia Ruzici a înregistrat cea mai bună clasare în ierarhia WTA (clasamentul mondial al jucătoarelor de tenis din toată lumea), ocupând atunci locul 8 mondial. Virginia a rămas celebră și pentru faptul că în 1978, la partida din sferturile de finală ale turneului de Wimbledon pe care o disputa împotriva australiencei Evonne Goolagong Cawley, a fost de acord să reia partida care fusese întreruptă din cauza accidentării adversarei sale.

Românca avea să piardă meciul la final (scor 5-7, 3-6), dar a primit aplauzele tuturor spectatorilor prezenți la arenă. Virginia Ruzici este și jucătoarea care l-a inspirat pe tatăl surorilor Venus și Serena Williams să le îndrume ulterior pe fiicele sale către tenis. Williams senior a fost impresionat atât de triumful româncei la turneul de la Salt Lake City, dar și de câștigul financiar obținut de aceasta: 40.000 de dolari. Ruzici a renunțat la activitatea de jucătoare de tenis în 1987, devenind antrenoare și comentând partide de tenis la postul Eurosport. Timp de 14 ani, până în 2022, a fost managerul Simonei Halep, colaborarea dintre cele două încheindu-se însă brusc…

Mugur Băileșteanu

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

După opt ani de așteptare, România e din nou la Euro

După opt ani de așteptare, România e din nou la Euro Echipa națională de fotbal …

Ștefan Barbu primul fotbalist arădean, golgheter al României

Ştefan Barbu s-a născut la Arad, în ziua de 2 martie 1908. A jucat la …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: