Traficul de ființe umane flagel al lumii moderne

Traficul de ființe umane/de persoane, are în afară de consecințele grave pe care le produce victimelor, din punct de vedere social și economic și un impact grav asupra drepturilor fundamentale ale omului, democrației și statului de drept.

Din punct de vedere juridic traficul de persoane reprezintă: recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.

În fiecare an, în Uniunea Europeană sunt înregistrate peste 7.000 de victime ale traficului de persoane, însă numărul, acestora este mult mai mare deoarece multe victime rămân nedeclarate. Traficul de ființe umane are mari influențe negative, asupra psihicului victimelor traficului, cu atât mai mult asupra copiilor care au devenit în prezent din ce în ce mai mult victime ale traficului de persoane.

Motivele pentru care sunt traficate ființele umane, sunt multiple: exploatare sexuală – victimele sunt mai ales femei și copii; munca forțată – victimele provin în special din țări sărace, cu un nivel de trai redus, care sunt forțate să presteze munci grele, plătite necorespunzător; activități ilicite – victimele sunt forțate să indeplinească diferite activități ilegale (vânzare de droguri, prostituție etc.), de nenumărate ori li se impun diferite cote și sunt grav pedepsite dacă nu le realizează; donare de organe – victimele primesc compensații reduse sau deloc și apoi se confruntă cu riscuri mari, deoarece sănătatea le este pusă în pericol.

Printre cauzele traficului de persoane se numără: creșterea cererii de forță de muncă ieftină, sărăcia, violența, discriminarea care fac victimele mai vulnerabile la trafic, precum și politicile de migrație tot mai restrictive, pe care le aplică diferite țări. În prezent se depun mari eforturi atât la nivel național în fiecare țară cât și la nivel european pentru a proteja și sprijini victimele și pentru a pedepsi traficanții și având în vedere faptul că femeile și bărbații sunt traficați adesea în scopuri diferite, măsurile de asistență și sprijin vor și adaptate în funcție de gen.

Formele de exploatare au evoluat în ultimii ani, astfel că față de această împrejurare, în decembrie 2022, Comisia Europeană a propus întărirea normelor Uniunii Europene de combatere a traficului de persoane, astfel:

-căsătoriile forțate și adopțiile ilegale, să fie considerate infracțiuni;

-traficul de ființe umane comise sau facilitate de tehnologii de comunicare informatică pe internet și rețele sociale, să fie considerate infracțiuni;

-sancțiuni pentru infracțiunile ce implică trafic de persoane, incluzând suspendarea beneficiilor publice sau închiderea temporară ori permanentă a locațiilor în care au avut loc aceste infracțiuni; -îmbunătățirea mecanismelor naționale de raportare a acestor infracțiuni pentru a facilita identificarea timpurie și direcționarea victimelor pentru a primi sprijin și asistență de specialitate;

-pedepsirea folosirii cu bună știință a serviciilor oferite de victimele traficului de persoane Parlamentul a adoptat o poziție cu privire la această propunere în octombrie 2023 și este gata să înceapă negocieri cu statele UE.

Traficul de persoane, este un fenomen foarte îngrijorător și pentru țara noastră, deoarece România este o țară de origine și de tranzit pentru victime. Prinse în capcana traficanților, victimele traficului sunt supuse unor tratamente înjositoare şi exploatate în regim de sclavie. Toate informaţiile obținute, până în prezent, din statistici, surse la nivel internaţional, dovedesc că pagubele și rezultatele negative provocate de ignorarea acestor tipuri de infracţiuni sunt în continuă creștere. Ceea ce este foarte îngrijorător este faptul că numărul de copii care cad pradă acestui flagel a înregistrat o creștere semnificativă. Noile tendinţe ale fenomenului traficului de copii în România și în mod special, al traficului intern, au atins cote care pun în pericol această categorie vulnerabilă.

Copiii, reprezintă un procent alarmant, din numărul victimelor traficului de persoane identificate în fiecare an în România și de aceea trebuie luate măsuri urgente și de asemenea implementate, pentru îmbunătățirea înţelegerii fenomenului în multiplele lui dimensiuni, ceea ce va permite furnizarea de date și exemple de situații concrete, principalilor actori instituționali, informaţiile fiind necesare dezvoltării și găsirii de răspunsuri și soluții adecvate.

Principalii factori de risc în procesul de recrutarea minorilor pentru a fi traficați, sunt: – proveniență dintr-o familie cu un nivel scăzut de trai şi de educație,din familii dezorganizate, cu un mediu conflictual sau cu părinți plecați la muncă în altă țară; – lipsa de integrare a familiei în comunitate şi de implicare a acesteia în educarea şi susținerea copiilor; – lipsa atenției și afectivității oferite copiilor; – accesul limitat la formele de învățământ mediu şi superior și mai ales la ocuparea unui loc de muncă; – lipsa educaţiei şi informației, precum și abandonul școlar; – frecventarea unor anturaje cu influențe negative și în prezent una dintre cele mai importante și periculoase modalități de recrutare a minorilor este internetul. Instituțiile statului, părinții şi comunitatea, în general sunt principalii actori sociali care ar putea îndeplini un rol protector și preventiv, prin încercări și proiecte inițiate de toți și care să se manifeste întrun sistem unitar de protecție socială.

Exemple și situații de trafic de persoane în România și alte țări: -femei/fete racolate pe internet, de traficanții de persoane. Potrivit datelor Agenției Naționale privind Combaterea Traficului de Persoane, aproape un sfert din toate victimele au fost traficate în acest mod. Cifra acoperă doar cazurile semnalate autorităților în acest interval; -femei/fete racolate pe internet, prin metoda „Loverboy” (un iubit de carieră, care recrutează fete pentru trafic de ființe umane din grupuri vulnerabile; treptat, acesta le câștigă încrederea, intrând într-o relație afectuoasă, intimă, de cuplu cu acestea, determinându-le să se prostitueze pentru el, după ce tinerele vulnerabile se îndrăgostesc de traficantul recrutor).

-cele mai multe victime ale traficului de persoane sunt împinse spre prostituție sau alte forme de abuz de cunoștințe sau chiar de partenerii de viață; -o parte semnificativă a victimelor traficului de persoane sunt exploatate prin pornografie, multe ajungând să practice videochat sau să se prostitueze pentru traficanți după ce sunt șantajate, în primă fază, cu devoalarea unor imagini compromițătoare. Infracțiunile privind traficul de persoane, sunt incriminate și pedepsite prin Legea nr. 678/2001, precum și de codul penal, art. 210 și următoarele:

Traficul de persoane reprezintă: (1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârşită: a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate; b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane; c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Traficul de persoane săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani. (3) Consimţământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.

Numai printr-un efort asiduu, continuu și susținut al tuturor statelor se poate lupta și ajunge la un rezultat pozitiv în ceea ce privește acest flagel și aceste infratiuni atât de periculoase ale crimei organizate.

Av. Tatiana Rădulescu