Sergiu Nicolaescu s-a născut la 13 aprilie 1930 la Târgu Jiu într-o familie de aromâni. Mama lui, Sevastița, era soră cu generalul prosovietic Nicolae Cambrea, comandantul diviziei Tudor Vladimirescu și cu comisarul de poliție Gheorghe Cambrea, care, după război a fost condamnat politic la 15 ani de închisoare, în Penitenciarul Făgăraș, cel care, mai târziu, i-a fost model pentru personajele din filmele sale. În anul 1948 a intrat la Politehnică și în paralel a urmat și cursurile Școlii de Ofițeri de Marină. După absolvire și obținerea diplomei de inginer, a lucrat la Buftea și la Studioul de Film Alexandru Sahia, unde a deprins tainele cinematografiei, dobândind cunoștințe temeinice, care i-au folosit ulterior în cariera de regizor, scenograf, actor și producător de filme.
După realizarea unor filme documentare de scurtmetraj, a debutat în lumea mare a cinematografiei în 1967, ca regizor al filmului artistic de inspirație istorică Dacii. Apoi a realizat în 1972 mega producția Mihai Viteazul, de asemenea, de mare succes la public și având același scenarist, Titus Popovici. Din 1972, începe realizarea seriei de filme polițiste de acțiune, inspirate din evenimente istorice reale, având în centrul atenției pe curajosul, justițiarul și carismaticul comisardepolițieTudorMiclovan/Moldovan:
Cumâinile curate, Ultimul cartuș, Un comisar acuză, Revanșa și Duelul, care, s-au bucurat de imensă popularitate și apreciere în rândul publicului larg. În paralel, a continuat realizarea de filme istorice și de acțiune, iar în 1979, a realizat împreună cu Amza Pellea, prima sa comedie, Nea Mărin miliardar, un qui pro quo (confuzie hazlie de personaje) care, la fel, a stârnit hazul și admirația publicului. Dintre numeroasele pelicule regizate în perioada comunistă de Sergiu Nicolaescu, mai exemplificăm: Atunci i-am condamnat pe toți la moarte – 1972, Nemuritorii – 1974, Zile fierbinți – 1975, Osânda – 1976, Pentru patrie – 1977, Ultima noapte de dragoste-1980,Capcanamercenarilor – 1981, Ringul – 1984, Mircea – 1988, Ciuleandra – 1985, Noi cei din linia întâi – 1986 ș.a. La multe dintre filmele regizate, Sergiu Nicolaescu a fost și co-scenarist, iar în toate, a și jucat diverse roluri. În decembrie 1989, Sergiu Nicolaescu a avut un rol activ în desfășurarea evenimentelor revoluționare. După Revoluție, a intrat în politică, fiind ales în patru rânduri (între 1992 și 2012) senator PSD, calitate în care a prezidat și o comisie parlamentară de investigare a evenimentelor din decembrie 1989. Cu toate că a devenit politician, a continuat să facă ce știa el mai bine: filme artistice.
În 1993 a realizat filmul Oglinda – început al adevărului, despre actul politico-militar de la 23 august 1944, arestarea și execuția mareșalului Ion Antonescu, abdicarea regelui Mihai și instaurarea regimului comunist în România. Alte filme artistice de succes regizate de Sergiu Nicolaescu după 1989: Orient expres, Punctul zero, Triunghiul morții, Nemuritorul, Carol I – un destin pentru România, Poker, Ultimul corupt din România (ultimul, 2013). În întreaga sa carieră cinematografică de mai bine de 50 de ani, Sergiu Nicolaescu a realizat peste 50 de filme artistice românești și numeroase filme documentare la care se adaugă și mai multe producții realizate în străinătate, fiind cel mai prolific și vizionat regizor român din toate timpurile.
Pentru contribuția și meritele deosebite în cinematografie, a fost răsplătit cu numeroase premii naționale și internaționale, iar în 2002, decorat cu înaltul ordin Serviciul Credincios în grad de Cavaler. La 26 decembrie 2012, suferind de mai multe maladii, s-a internat în Spitalul Elias, iar la 3 ianuarie 2013 a decedat, fiind incinerat pe 5 ianuarie 2013, ulterior cenușa funerară fiind înhumată în cimitirul Bellu Militar. Sergiu Nicolaescu a fost un personaj extrem de controversat, dar dincolo de orice acuze rămâne în istorie ca un cineast de excepție, cu un număr imens de filme îndrăgite de public și cu un record absolut de spectatori – peste un miliard, cifre care ne scutesc de prea multe comentarii.
Horațiu Măndășescu
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro