Sănătatea și Mediul

Tot mai numeroase minți lucide afirmă că activitatea umană nerestricționată amenință grav biosfera. Potrivit lui Antonio Guterez, secretar general al Organizației Națiunilor Unite, un înțelept al generației noastre, ceea ce se petrece acum sub ochii noștri echivalează cu impactul catastrofal al meteoritului gigant care a izbit planeta noastră și a încheiat pentru totdeauna era dinozaurilor ale căror schelete le descoperim astăzi și le privim cu uimire. O imensă varietate de plante și animale care populau din abundență pământul a dispărut cvasi instantaneu. Viața s-a refăcut după milioane de ani prin speciile care au supraviețuit.

Catastrofa actuală nu este însă atât de rapidă, omenirea mai are ceva timp spre a o încetini sau chiar opri, deși acest ultim deziderat pare că nu mai este posibil. Luna mai, a acestui an, a fost cea mai caldă din istoria cunoscută, t e m p e r a t u r a a înregistrat noi și repetate recorduri în ultimii ani, chiar acum, în Pakistan s-au înregistrat temperaturi de peste 50 de grade, căldura verilor toride a început să ucidă oameni și în Europa. Încălzirea climei aduce cu sine înmulțirea evenimentelor meteorologice devastatoare, cum sunt uraganele și ploile torențiale precum și incendii pe mari suprafețe, greu de stăpânit. Aducem în discuție câteva aspecte privind poluarea mediului. Începem cu creșterea nivelului radioactivității. Radiațiile sunt invizibile și imperceptibile, dar periculoase.

Bombele nucleare aruncate de SUA asupra orașelor japoneze spre a obliga această țară să capituleze în 1945, testarea armelor nucleare făcută de toate țările care le dețin, la început la suprafață, apoi în subteran, accidentele centralelor nucleare (Cernobîl, Fukushima), utilizarea radioactivității în diverse domenii, inclusiv în medicină, deșeurile radioactive ale centralelor nucleare, toate acestea au dus la creșterea de peste 10 ori a nivelului global de radioactivitate, fără granițe, iar acest lucru se reflectă în patologie. Leucemia a fost identificată destul de recent în istoria medicinei (savantul german Rudolf Wirchow, a numit-o Weises Blut, boala sângelui alb, leukos hemos în greacă), atunci când, datorită examenelor anatomice la cei decedați, mai toate bolile erau bine cunoscute și catalogate. Marie Curie, studiind radioactivitatea, a murit de leucemie.

Astăzi, leucemia este prima cauză de moarte la copiii sub 5 ani. Cazurile de leucemie se înmulțesc, dar se și iau măsuri severe de restricționare a pericolului radioactiv. Suntem în fața primejdiei unui război care va fi nuclear. Supraviețuitorii vor dezvolta îndeosebi boli maligne. În urma bombardării recente a unui dig pe Nipru, mâlul radioactiv, deșeurile unei foarte mari centrale nucleare amplasată în amonte, au ajuns, antrenate de apele slobozite, să polueze țărmul nordic al Mării Negre, inclusiv litoralul nostru, unde și poluarea chimică a atins cote alarmante. Accidentul de la Cernobîl a ridicat în atmosferă un nor radioactiv bogat în iod, care a acoperit și cerul țării noastre. Iodul radioactive este captat de tiroidă și crește considerabil riscul de cancer al acestei glande.

Cazurile s-au înmulțit. Administrarea micilor pastile cu iod împiedică tiroida să preia iodul radioactiv, dar pericolul nu este cu totul îndepărtat. Apele geotermale, prin contactul cu rocile radioactive din profunzime, pe care parțial le dizolvă, sunt și radioactive. Pragul de securitate radioactivă este apreciat la 15 nano Curie. Apele termale din diverse țări europene au o radioactivitate mult sub nivelul celor din România. Băile Felix sunt cele mai radioactive (9,8 nano Curie), apoi, în descreștere, Herculane, CălimăneștiCăciulata, Praid, Balotești (Therme). Elementele radioactive din aceste ape sunt Radiu (radon ca gaz), Uraniu și Thoriu. Nivelul de radioactivitate nu este considerat periculos, dar nu se recomandă îmbăieri cu durată de peste 3 ore, așa cum vedem adesea. Nu sunt recomandabile gravidelor. Cu cât vârsta este mai joasă, cu atât crește vulnerabilitatea la radiații. Expunerea gravidelor poate genera chiar și malformații.

Nu este permis nici un fel de examen radiologic la femeile însărcinate. Examenul CT (de care se abuzează) trebuie recomandat doar cu indicații bine susținute. Personalul secțiilor de radiologie beneficiază de un spor salarial pentru risc. Dezastrele, în parte naturale, influențează starea de sănătate a oamenilor chiar dacă nu le lipsesc resursele necesare, prin intermediul depresiei, care, la rândul ei, atrage îmbolnăviri. Instalarea hipertensiunii arteriale, a fibrilației atriale, infarctului miocardic și chiar a cancerului sunt legate de durerea pierderii unei ființe apropiate, doliul fiind o perioadă vulnerabilă, suferința se poate citi pe fața omului, părul albește, după un dezastru sufletesc omul nu mai este același. Sardinia, o bijuterie a Mediteranei, a fost lovită de o secetă cum nu se mai văzuse de 60 de ani, fond pe care au apărut incendii de proporții care au distrus suprafețe enorme de vegetație în 2023. Nu trecuse multă vreme de la inundațiile catastrofale provocate de un ciclon puternic.

Oameni deprimați, cu sănătatea șubrezită, sistemul de sănătate fiind și el profund afectat. Sardinia, atât de plină de viață odinioară, a suferit însă și de pe urma împrăștierii unor cantități enorme de insecticide DDT, pentru a stârpi țânțarii aducători de malaria. Rockefeller a finanțat cu cea mai bună intenție această acțiune. Țânțarii au fost învinși, dar lumea insectelor a fost distrusă iar păsările insectivore aproape au dispărut.

Au trecut mulți ani până la revenirea rândunelelor, au reapărut liliecii care, alături de rândunele curăță aerul de nedoritele insecte zburătoare. DDT-ul a fost fabricat în cantități enorme și răspândit în natură pe toate continentele. DDT-ul atacă neuronii insectelor care mor apoi în spasme. Curând însă s-a constatat că acest insecticide cu remanență îndelungată distruge păsăretul, coaja ouălor devine neprotectivă, distruge și peștii, dăunează mamiferelor iar la om are efecte disturbatoare asupra glandelor endocrine, debilitează calitatea spermei, are potențial cancerigen ș.a. Foarte multe specii de păsări, dar nu numai, au dispărut pentru totdeauna.

Vulturul american, mândria Americii, ajunsese în pragul extincției când, în 1972, Congresul SUA a votat Endangered Species Act. Țară după țară, au trecut la interzicerea DDT-ului. Pentru a-și proteja populația, Ungaria a fost prima țară europeană care l-a interzis, în 1968, RFG în 1972, dar RDG abia în 1988. În România, deși interzis, DDT-ul a fost multă vreme pulverizat pe culturile de cartofi împotriva gândacului de Colorado, o armă biologică redutabilă. Grâul ucrainean este puternic impregnat cu pesticide, aceste toxice sporesc producția la hectar, devine mai ieftin, dar cu riscuri pentru sănătate. Explozia demografică a dus la o agricultura intensivă, iar compoziția solului s-a modificat. Recoltele produse pe terenurile alterate aduc în farfuriile noastre alimente cu o compoziție diferită de hrana strămoșilor noștri, iar spectrul îmbolnăvirilor se modifică în consecință.

Suferim de altfel de boli, pe lângă faptul că am devenit mai vulnerabili în fața atacului ființelor microscopice. COVID19 este doar un exemplu. Sunt inițiative, se iau măsuri, dar la scară redusă. Alimentele BIO sunt un exemplu. Directivele europene preconizează lăsarea în nelucrare a unui anumit procent din terenul disponibil.

Încă din antichitate, pământul era lăsat să se odihnească în al șaptelea an. China renunță la cultivarea unor suprafețe imense pe care le împădurește, în beneficiul climei. În România, sacrificarea masivă a pădurilor a dus la deșertificarea unor județe, acolo unde pe timpul lui Ceaușescu se plantaseră perdele forestiere de protecție, jefuite și ele sub privirile impasibile ale aleșilor locali. Spectrul cauzelor principale de moarte și, desigur, cel al bolilor, s-a schimbat foarte mult, pe primul loc ajungând cancerul și bolile cardiovasculare (hipertensiunea arterială și cardiopatia ischemică). Infarctul miocardic era necunoscut până în 1912. Statisticile centralizează certificatele eliberate de medici și acoperă oarecum realitatea.

În fapt, organele cele mai vulnerabile sunt acum creierul și inima, dar nu atât arterele coronare cât miocardul, cel care, cu fiecare bătaie, promovează circulația sângelui. Celulele celor două organe nobile nu se regenerează sau, în foarte mică măsură, ele sunt zestrea cu care ne naștem. Vitalitatea/ longevitatea, stă sub amenințarea alterării dramatice a mediului pe care omul o provoacă. Se alterează geostructura, compoziția scoarței terestre. Magneziul este elementul care a generat viața, convertind, prin molecula tetrapirolică în centrul căreia se află, energia solară în energie biologică. În îndelungata formare a scoarței terestre, elementele esențiale vieții s-au așezat la suprafață, (Mg, C, Ca, N, apa) în timp ce metalele grele, prin specificul greutății lor s-au poziționat în profunzime.

Asistăm la sărăcirea magneziului și la răspândirea la suprafață a metalelor grele (Pb, Hg, Cd, U) eminamente toxice pentru viață. Dezechilibrul este uriaș. Solul este tot mai sărac în Mg, iar aportul alimentar al acestuia tot mai redus. De unde era abundent, studiile arată că ingestia de Mg a scăzut cam la jumătate în era industrială, până la limita carenței. Mg activează peste 300 de enzime esențiale vieții, iar deficitul său modelează spectrul îmbolnăvirilor. Carența se exprimă prin suferința celor două tipuri de celule cele mai dependente de Mg: miocardul cu insuficiență cardiacă și neuronul, cu Alzheimer, involuție accelerată, Parkinson, debilitate mintală la vârstă joasă, exces de agresivitate ș.a. Mg este un protector celular față de toxice. Metalele grele cu toxicitate ridicată nu mai sunt contra balansate în condițiile deficitului de Mg. Să luăm exemplul cancerului pulmonar, foarte răspândit în București, în contrast cu raritatea de dinainte de sacrificarea pădurilor în Harghita-Covasna. Cadmiul este un cancerigen de forță.

Tutunul (planta) extrage electiv Cd din sol, și îl livrează fumătorilor, precum și nefumătorilor. S-au inventat țigările dotate cu filtrul care reține Cd și o parte din gudronul cancerigen. Chiștoacele cancerigene sunt aruncate pretutindeni, pe carosabil, unde sunt măcinate de roțile mașinilor și de pașii pietonilor, iar praful toxic și cancerigen este oferit de-acum tuturor celor care respiră. Evident, Bucureștiul înregistrează un număr de cancere pulmonare și alte boli respiratorii mult peste media europeană, motiv pentru care UE ne sancționează cu infringement. Nici un primar de sector nu aplică amenzi pentru aruncarea resturilor țigărilor fumate. Pe toate plajele vestice fumatul este blamat, sau, dacă cineva fumează, este obligat să depoziteze scrumul și chiștocul într-o cutiuță, așa cum fac proprietarii de câini cu excrementele drăguțelor animale. Pe plajele din Sardinia nu am văzut nici un singur rest de țigară, pretutindeni este afișată interdicția.

Litoralul nostru? O rușine! Dacă nu prevenim, pentru ce să construim noi spitale pentru bolnavii de plămâni cu secții de chirurgie pentru cancer, așa cum se bat cu pumnul în piept politicienii noștri? Chiar și presa de la noi a sărit pe primarul capitalei pentru că s-a opus sacrificării unui spațiu verde pentru extinderea spitalului, când ziariștii trebuiau să se lege cu lanțuri de copaci spre a-i salva! Diabetul zaharat este tot mai amenințător, România are acum circa un milion de diabetici, morțile prin boli de inimă și accident vascular cerebral au în spatele lor această boală provocată de un mod de viață necorespunzător. O cauză important este utilizarea fără restricții a maselor plastice, a căror producție a crescut exponențial și continuu.

Apa transportată în PET-uri este diabetogenă pe termen lung. Alimentele ne sunt livrate în plastic, nu în sticlă sau ambalaje celulozice. Chiar și pâinea este acum în ambalaj de plastic, ceea ce, prin lipsa aerării, favorizează dezvoltarea rapidă a unor mucegaiuri producătoare de substanțe toxice și cancerigene (aflatoxinele, deosebit de cancerigene). Este mai sănătoasă pâinea ambalată în plastic? Dimpotrivă, crește riscul de îmbolnăvire. Ambalarea în folie de plastic a pâinii ar trebui interzisă, așa cum nu este permis în unele țări transportul apei potabile în PET-uri. Reciclarea sticlei și colectarea PET-urilor este insuficientă. Fauna marină și fluvială este grav amenințată de invazia plasticului. Generația noastră este predominant sedentară, iar lipsa efortului fizic duce la obezitate și diabet. În școli, pentru educație fizică numărul de ore este cu totul deficitar, ca să nu mai vorbim de lipsa dotărilor (bazine de înot, săli de sport, terenuri de joacă).

În consecință, crește numărul drogaților și al celor cu comportament antisocial. În școlile noastre nu se face educație estetică și de artă, o demonstrează participarea redusă a elevilor la teatru, expoziții de artă, concerte de muzică cultă, muzee, lectura cărților formatoare de caractere etc, nici educație civică și politică, nu se pregătește elita care va conduce în curând această țară, educația ecologică este neglijată. Câți elevi participă la împăduriri, în timp ce în China nu există nici măcar unul care să nu fi plantat un copac,încâteșcoliseorganizeazădezbateriprivitoarela marile probleme cu care se confruntă omenirea astăzi? De pildă, problema războiului, atât de dăunător climei.

În fiecare zi aflăm știri despre bombardarea unor mari depozite de petrol, a unor instalații petrolifere etc. Consum enorm de hidrocarburi care contribuie la încălzirea climei și la poluare. Interese de moment sacrifică natura. Fiecare obuz explodat contribuie la distrugere. Sistemele sofisticate de apărare anihilează în aer rachetele purtătoare de focoase nucleare sau convenționale, le explodează, dar resturile acestora cad undeva, nu dispar ci poluează. Ca o concluzie, omul distruge cu perseverență mediul dar el însuși e departe de a fi invulnerabil.

Corneliu Zeana