2024 Alegeri parlamentare și prezidențiale. Etapa dezbaterilor electorale

După săptămâni de negocieri în cadrul coaliției de guvernare s-au stabilit datele certe pentru alegerile din această toamnă, respectiv: 24 noiembrie – alegeri prezidențiale, primul tur; 1 decembrie – alegeri parlamentare și 8 decembrie – alegeri prezidențiale, al doilea tur. Alegerile prezidențiale au loc în două tururi de scrutin dacă niciunul dintre candidați nu întrunește 50 %+1 din voturile valabil exprimate. Chiar dacă în acest an cele două tipuri de alegeri se suprapun, președintele este ales pentru o durată de cinci ani. Șeful statului are atribuții strict înscrise în Constituție și anume apărarea, securitatea națională, politica externă, numirea primului ministru și a altor reprezentanți guvernamentali.

La alegerile din 1 decembrie cetățenii cu drept de vot aleg reprezentanții în Parlamentul României. Acesta este format din Camera Deputaților și Senat, având rolul de a adopta legi, de a aproba bugetul de stat, de a ratifica tratatele internaționale, de a controla activitatea Guvernului prin mecanisme bine puse la punct. Vor fi votați 330 de deputați și 136 de senatori.

Succesiunea etapelor premergătoare alegerilor este deja stabilită: 2 septembrie perioada electorală, 10 septembrie – depunerea la BEC a protocolului de constituire a unor alianțe electorale, 16 septembrie – termenul limită în care alegătorii din străinătate se pot înregistra pentru votare, 17 octombrie – data până la care pot fi depuse listele pentru Senat și Camera Deputaților, 1 noiembrie – începerea campaniei electorale pentru Senat și Camera Deputaților.

Pe 30 noiembrie, ora 7:00 dimineața se încheie campania electorală. Tot atunci este și prima zi de vot în străinătate. Pe 1 decembrie, ora 7:00 dimineața începe votarea în țară, iar la orele 21:00 se închid urnele (exceptând pe cei care stau deja la coadă). Aceste alegeri costă bugetul României aproape 4 miliarde de lei, mult mai mult decât precedentele. În acest an, 49 la sută din populația planetei merge la alegeri, respectiv SUA, Mexic, India, Taiwan etc.

Acesta ar fi tabloul general prin care românii își vor alege atât viitorul președinte, cât și legislativul. Deși campaniile electorale ar fi trebuit potrivit calendarului să debuteze la începutul lui septembrie, de facto, deja a avut loc odată cu congresul PSD din 24 august pentru desemnarea lui Marcel Ciolacu pentru președinția României. Au fost atacuri doar la adresa partenerului de coaliție (PNL), nu și la adresa altor partide, semn că PSD-ul lasă loc pentru felurite negocieri.

În actuala coaliție, prin luările de cuvânt la congresul PSD s-a declanșat în fapt un război total. Astfel Sorin Grindeanu arată că: Să ducem ostașii galbeni cu picioarele pe pământ, sunt impostori. Evident o aluzie la faptul că actualul președinte al PNL este un fost general al Armatei Române. PNL-iștii în replică despre atacurile PSD: Mizerii lansate de socialiștii de caviar.

Pe de altă parte celelalte partide au etichetat PSD-ul privitor la atacurile arătate. Astfel președinta USR, Elena Lasconi a calificat congresul PSD ca fiind un festival al dezinformării, al minciunilor și al atacurilor cu date false. Arată în continuare că Guvernul a sărăcit românii, a scumpit viața, punând în pericol stabilitatea țării prin împrumuturi uriașe pe care le lasă pe umerii copiilor noștri. Îi pune întrebări incomode cum ar fi: ce căuta la vânătoare cu un terorist Omar Hayssam, la ce vârstă a luat bacalaureatul și ce studii a făcut, în ce condiții și-a luat carnetul de revoluționar, obținând gratis ceva spații comerciale în Buzău?

Deși atacați puternic, unii lideri liberali s-au delimitat de discursurile PSD-iste, considerând că era benefic să coaguleze și ceva proiecte de viitor. Ionuț Stroe arată că era mai potrivit ca PSD să prezinte un proiect politic în locul săgeților aruncate spre colegii din coaliție. Arată că a începe campania electorală atacând partenerul de guvernare că dă dovadă de slăbiciune și continuă, chiar și lipsă de imaginație.

Nicolae Ciucă, președintele PNL, arată că: Aceste alegeri prezidențiale, devin din ce în ce mai mult, o bătălie a valorilor. Una care va decide viitorul țării pentru următorii cinci ani. Până la urmă românii vor avea de făcut o alegere simplă: onoare, carieră, integritate, muncă neobosită și serviciu în slujba țării pe de o parte, minciună, impostură și populism, de cealaltă parte. Oricum, dacă tot a deschis înainte de termen campania electorală PSD se dovedește încă odată că nu are un staff care se coaguleze o serie de elemente/ valori, pe care să le prezinte viitorilor votanți.

În mod normal, acum, nu-și aveau rostul atacuri directe către cel/cei cu care acum împart guvernarea. Fără a da lecții, dar era de bun simț ca debutul să fie aureolat de marile realizări. Și fără a fi pătrunși de febra criticilor, unele ministere și alte structuri ale PSD chiar au realizat o serie întreagă de obiective (autostrăzi/șosele, achiziții de material rulant, pași semnificativi spre Schenghen și SUA, spre libera circulație, organizarea unor manifestări naționale cu ocazia diferitelor evenimente, o relativă pace socială față de alte perioade și lista continuă). Se impunea o ușoară autocritică: dacă tot suntem în campanie electorală, cu motivațiile de rigoare (război în Ucraina, Orientul Mijlociu, impunerea de UE și alte organisme de felurite limitări etc.).

Iar despre partenerul PNL ceva cuvinte de laudă, dar și unele neîmpliniri, fără un atac masiv sub centură. Și ca o apoteoză: un amplu program de viitor care să fie coagulat dacă se poate spre toate partidele, care simt românește și doresc un viitor prosper întregii națiuni române. Sună el cam ceaușist, dar și în prezent poate fi un model standard de precampanie, pentru ca adversarii politici să fie puțin amețiți/derutați, iar pe mai departe ar fi o altă secvență temporală. Dar nu, le-a pus pe nicovală degetele PNL-iștilor și le-a tras un ciocan peste ele. Se vede treaba că a dispărut resursa umană, cea gânditoare care să călăuzească pașii doritorilor de portofolii ca să le obțină.

Istoric vorbind s-a așternut o totală tăcere asupra Referendumului din anul 2009 privind trecerea la Parlament Unicameral și reducerea parlamentarilor la maxim 300 de persoane, în care 88,84% din români au votat pentru. Cum ar fi 200 de deputați și 100 de senatori. Atunci, au votat pentru aproximativ 8 milioane de români.

De atunci s-au scurs 15 ani și nimeni nu mai dorește să vorbească pe acest subiect. De ce? Este lesne de înțeles și nu mai trebuie demonstrat. Atunci, în anul 2009, președintele Traian Băsescu a semnat decretul numărul 1507/ 22.10.2009 de organizare a acelui Referendum. Evident că nici acum și nici în viitor nu se va pune problema punerii lui în practică. Să trecem acum la calitatea celor care doresc să preia frâiele țării noastre. După ‘90, toți președinții cunoșteau fluent cel puțin una, dacă nu mai multe limbi de circulație europeană.

Chiar și Iliescu știa la perfecție limba rusă și ceva franceză. Actualii pretendenți la scaunul prezidențial nu cunosc fluent nicio limbă străină, fiind asistați de translatori. Uneori discuțiile tête-à-tête, adică față în față, necesare spre a nu fi ulterior interpretate, între marii conducători își au rostul lor. Cei doi scot pe masă o serie întreagă de inițiative, ofuri care nu este bine să ajungă în zona mediei. Ca mai târziu, de pildă, un Sergiu Celac (translatorul lui Ceaușescu) să dea frâu amintirilor sale. În concluzie, campania electorală pentru alegerile prezidențiale și parlamentare deja a debutat. Vom vedea liste cu persoane cunoscute ori mai puțin, important este ca și acest scrutin să se desfășoare întrun spirit critic, specific democrației pe care o trăim.

Florian Laurențiu Stoika