Galeria Oamenilor de Seamă

Suntem într-o derivă culturală în întreaga societate. Apar noi curente, noi opinii despre cultură, religie, fundamentele sociale, educaționale. În aceste condiții păstrarea și cunoașterea valorilor culturale, științifice ale poporului, personalităților sale, capătă o importanță covârșitoare atât pentru cei care trăiesc prezentul sau îl decid, cât mai ales și pentru generațiile viitoare. Procesul educațional este recunoscut a fi cu lacune istorice și cultural- științifice.

Astfel muzeele, expozițiile, galeriile oamenilor de seamă pot veni în completarea cunoașterii umane. Un astfel de exemplu este Galeria Oamenilor de Seamă – Fălticeni, un muzeu memorial înfiinţat în anul 1972 prin donația casei de către Vasile Lovinescu. Deși construită la 1850 casa de pe strada Sucevei, nr. 91 își păstrează valoarea, vizibilitatea și accesul direct din drumul European E85, este înscrisă în lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2010.

Numărul ridicat de personalităţi, scriitori, poeți care s-au născut, s-au format ori au creat în orașul devenit municipiu, Fălticeni, impune de la sine existența unui astfel de muzeu. Galeria Oamenilor de Seamă din Fălticeni este mai mult ca sigur o instituţie muzeală cu o titulatură originală şi unică în felul ei în România. Proprietate a familiei cunoscute sub numele Lovinescu, casa a fost donată de scriitorii fălticeneni Horia Lovinescu (1917-1983) şi Vasile Lovinescu (1905-1984), casa Eugen Lovinescu fiind la o distanță de două sute de metri. Muzeul are în componență patru încăperi în care sunt expuse portrete, documente, exponate diverse, obiecte, lucrări prin care se prezintă momente, evenimente din viaţa şi activitatea a peste 50 de personalităţi locale, iluștri oameni de cultură.

Fie că sunt originari din Fălticeni sau din împrejurimi, că au trăit o parte a vieţii ori au creat în acest oraş, putem enumera: scriitorii: „Nicu Gane, Ion Creangă, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Horia Lovinescu, Sofia Cocea, Ion Dragoslav, Anton Holban, Nicolae Labiş, Ion Băeşu, Vasile Savel, Aurel George Stino, Nicolae Jianu, Mihail Şerban”; criticii şi istoricii literari: „Eugen Lovinescu, Vasile Lovinescu, Monica Lovinescu”; folcloriştii: „Arthur Gorovei, Mihai Lupescu, Alexandru Vasiliu Tătăruşi”; actorii: „Matei Millo, Grigore Vasiliu-Birlic, Jules Cazaban”; pictorii: „Aurel Băeşu, Ştefan Şoldănescu, Dimitrie Hîrlescu”; oamenii de ştiinţă: „Dimitrie Leonida, Nicolae Grogoraş” şi mulţi alţii.

Aici amintim că marele sculptor Ion Irimescu și-a donat creația artistică orașului dar are un muzeu separat, la fel și casa muzeu Mihail Sadoveanu. Amintim cu deosebită atenție mai ales în urma evenimentului recent organizat și de Academia Română că muzeul găzduieşte şi Centrul Cultural Româno-American. Acest centru a fost finanţat de prof. univ. dr. Eliot Sorel, cetăţean american născut în Fălticeni, elev al Liceului (actual Gimnaziu) Nicu Gane, iar recent a organizat cu Academia Română și Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca evenimentul „Romania at the Smithsonian Folklife Festival 25th Anniversary Celebration – 1999-2024”.

Recunoașterea internațională și prezența în mediul online întărește cunoașterea, accesul la aceste valori culturale ale poporului român. Muzeul se identifică în activiatea culturală prin numeroase evenimente, colocvii cum a fost cel recent: „Colocviul Vasile Lovinescu”, a cărui înregistrarea integrală se regăsește în mediul online ca și multe altele legate de familia Lovinescu, respectiv Eugen sau Monica, sau alte două personalități cultural-literare.

Vasile Lovinescu, o personalitate, critic literar, a fost aniversat la cei 40 ani de la deces omagiindu-se bogata activitate literară, filozofică, fiind prezent și pe site-ul https://mnlr.ro/vasile-lovinescu/ al Muzeului Național al Literaturii. Vasile, frate al viitorului dramaturg Horia Lovinescu și fiu al lui Octav Lovinescu care era frate al criticului E. Lovinescu, a întregit cu success careul de ași al culturii din familia amintită. El s-a dedicat din tinerețe studiului științelor ezoterice, fiind autorul eseurile despre „dacia hiperboreeană”, privită, în descendența lui Nicolae Densusianu, ca un centru arhaic al lumii și o Shamballă.

Cu un trecut tumultos și impresionant că a rămas în libertate după 1945, a avut majoritatea lucrărilor, manuscrisele tipărite de simpatizanți ai operei după 1990: Jurnal alchimic, Monarhul ascuns, Incantația sângelui. Câteva elemente ezoterice din iconografia și literatura cultă, O icoană creștină pe Columna Traiană, Meditații, simboluri, rituri, Exerciții de meditație, Scrisori crepusculare, reflecții inițiatice cu un limbaj simbolic puternic criptat, mai ales acel eseu Al patrulea hagialâc.

Exegeza nocturnă a Crailor de Curtea-Veche, au putut să apară abia după 1981, după reconsiderarea lui Eugen Lovinescu. Nu vom putea aici trece în revistă lista extinsă de personalități cultural artistice enumerate și prezente în Galerie dar trebuie să amintim și o mare personalitate din domeniul tehnicii. Dimitrie Leonida (născut la 23 mai 1883, Fălticeni – decedat la 14 martie 1965), a fost un inginer, specialist în energetică, profesor universitar, om de știință român, organizând din anul 1928 în Parcul Carol I „Prima Expoziție a Electricității din România”, apoi acolo funcționând până în prezent Muzeul Tehnic. Realizările sale în domeniul tehnic sunt epocale și complet inovative la acele vremuri.

Cu acest număr impresionant de personalități născute, trăite, care s-au format sau au creat în acest mediu cultural și geografic inspirativ, orașul Fălticeni și Galeria Oamenilor de Seamă aduc o contribuție semnificativă patrimoniului cultural românesc. Pășind prin camerele muzeului și participând la un eveniment simți emoția vremurilor trăite de cei prezenți în tablourile comemorative. Te fascinează mulțimea de fotografii și texte care stârnesc admirație și respect. Nu rămâne decât să poposiți și vizitați în drum spre Suceava înainte de ieșirea din centrul orașului.

Dr. Ing. Viorel Gaftea