Ileana Stana-Ionescu-O doamnă a teatrului românesc

Ileana Stana-Ionescu s-a născut la data de 14 septembrie 1936 în Brad, jud. Hunedoara, mama sa fiind de origine italiană. Tatăl ei a murit pe front în cel de-al Doilea Război Mondial. De la vârsta de cinci ani s-a mutat împreună cu familia la Drobeta Turnu Severin, unde a urmat școala primară și liceul. În anul 1955 a debutat pe scena Teatrului de Stat din Reșița în piesa Școala femeilor de Moliere. Aici l-a cunoscut pe actorul Andrei Ionescu (n. 1937) cu care, în 1957, s-a căsătorit, având o frumoasă și lungă căsnicie, până în ultima zi de viață a marii actrițe. În anul 1959 s-a transferat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar din 1965 a trecut la Teatrul Național București unde a jucat neîntrerupt până în urmă cu câțiva ani.

Deși nu a urmat studii superioare de teatru, fiind dotată cu un talent deosebit, cu o mimică atrăgătoare de un farmec aparte și cu o voce expresivă, inconfundabilă, Ileana Stana-Ionescu s-a remarcat peste tot pe unde a jucat, interpretând roluri complexe, îndeosebi de comedie, în piese dificile, pretențioase, în care și-a demonstrat măiestria. Dintre nenumăratele piese românești și internaționale în care de-a lungul anilor a jucat Ileana Stana-Ionescu, amintim: la Teatrul de Stat din Reșița: Rețeta fericirii, Înșir-te mărgărite, Nota zero la purtare, Vassa Jeleznova, Școala femeilor (piesa de debut) etc.; la Teatrul Tineretului Piatra Neamț: Fii cuminte Cristofor, Orfeu în infern, Jocul dragostei și al întâmplării, Generalul și infernul, Nu sunt Turnul Eiffel etc.;

la Teatrul Național București: Coana Chirița, Trei frați venețieni, Gaițele, Bădăranii, Titanic vals, Trilogia antică, Livada de vișini, Anton Pann, Cabotinul, Idolul și Ion Anapoda, Micul infern etc. A mai jucat de asemenea și în câteva piese la Teatrul de Revistă Constantin Tănase, precum și în piese de teatru TV ca de exemplu: Patima roșie, Doctor fără voie, Titanic vals, Escu, Doctor în filosofie, Când vine barza, Inelul de briliant ș.a. Totodată, Ileana Stana-Ionescu a fost distribuită în nenumărate filme artistice românești, dintre care exemplificăm: Un film cu o fată fermecătoare, Drum în penumbră, Păcală, Zidul, Gloria nu cântă, Eu, tu și Ovidiu, Dumbrava minunată, Șantaj, Alo, aterizează străbunica, Pe malul stâng al Dunării albastre, Secretul lui Nemesis, Cuibul de viespi, Cucoana Chirița, Chirița în Iași, Campioana, Harababura, Milionari de weekend, Sexy harem Ada Kaleh, Păcală se întoarce, Iubire elenă, Lumea lui Saizescu ș.a.

Pentru meritele deosebite în activitatea sa, Ileana Stana-Ionescu a fost răsplătită cu numeroase premii și distincții, printre care Ordinul Național în Serviciul Credincios în grad de Cavaler (30 mai 2002), premiul de excelență al Galei UNITER (1998), iar în 2002 a fost declarată societar al TNB. În paralel cu teatrul, Ileana Stana-Ionescu a desfășurat și o activitate politică, fiind în legislatura 2000-2004 deputat de București în Parlamentul României, din partea minorităților, reprezentând comunitatea italiană, prilej cu care a stabilit relații oficiale de prietenie cu mai multe entități internaționale.

Ileana Stana-Ionescu, în ultimii ani de viață a suferit câteva accidente vasculare cerebrale, care, i-au afectat sever sănătatea, iar de curând, la 30 iunie 2024, a decedat. La dorința ei, a fost incinerată. În urma ei a rămas o bogată și impresionantă carieră artistică (teatrală și cinematografică) și un model de conduită pentru tânăra generație.

Horațiu Măndășescu