Mircea Drăgan s-a născut la data de 5 octombrie 1932 în comuna Gura Ocniței, jud. Dâmbovița. În 1955 a absolvit ca șef de promoție Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, secția Regie de Film, primind repartiție guvernamentală ca regizor la Studioul Cinematografic București. Din 1964 este cooptat la IATC unde predă artă regizorală la secția Regie de Film. În anii ’70-‘80, în calitate de profesor universitar, a promovat în mai multe funcții de conducere (decan și rector) al IATC București, iar între 1965-1974 a ocupat funcția de secretar general al Asociației Cineaștilor din România.
În anul 1980 obține titlul de Doctor în Filologie cu teza Spectacograma – Metodă de analiză a structurii spectacolului cinematografic. Ca regizor de film artistic, Mircea Drăgan a debutat în 1958 cu pelicula Dincolo de brazi (în colaborare cu regizorul Mihai Iacob), după care a urmat o lungă serie de filme de mare succes la public, dintre care exemplificăm: Setea – 1961; Lupeni ‘29 – 1963; Neamul Șoimăreștilor – 1965; Golgota – 1966; Columna – 1968; seria B.D. (B.D. în acțiune – 1970; B.D. în alertă – 1971 și B.D. la munte și la mare – 1971); Explozia – 1972; Frații Jderi – 1974; Ștefan cel Mare – Vaslui 1475 – 1975; Cuibul salamandrelor – 1977; Aurel Vlaicu – 1978; Brațele Afroditei – 1979; O lume fără cer – 1981; Plecarea Vlașinilor – 1980; Întoarcerea Vlașinilor – 1983; Raliul – 1984; Cucoana Chirița – 1987; Chirița în Iași – 1988; Atac în bibliotecă – 1993 ș.a.
La cea mai mare parte dintre aceste filme, Mircea Drăgan a fost și coscenarist, cele mai multe dintre filmele regizate de el fiind realizate pe scenariile scriitorului Nicolae Țic (1928-1992). Mircea Drăgan a abordat cu măiestrie mai multe genuri de film: istoric, de propagandă comunistă, ecranizări ale unor capodopere, de divertisment etc.
După Revoluția din decembrie 1989, Mircea Drăgan a desfășurat mai multe activități didactice ca profesor de regie la universitățile Hyperion, Ecologică și Universitatea Media. Totodată, a scris numeroase materiale de specialitate, inclusiv articole de presă, cu care a cochetat încă din 1954 (perioada studenției), când scria la revista Contemporanul. Pentru prestigioasa sa activitate pe tărâmul cinematografiei, Mircea Drăgan a fost premiat în mai multe rânduri, inclusiv în 2015 de către UCIN cu premiul pentru dedicația cu care a servit cinematografia românească.
Mircea Drăgan a fost căsătorit din 9 august 1963 cu actrița Ioana Drăgan (născută în 1937), pe care a distribuit-o în mai multe filme de-ale sale, inclusiv în seria B.D., în rolul unei pricepute și atrăgătoare polițiste. Fără îndoială, cele mai cunoscute și îndrăgite filme regizate de Mircea Drăgan sunt cele din seria B.D. (Brigada Diverse realizată în 1970-1971), pe scenariul lui Nicolae Țic, în care elogiază munca de miliție. Filmele, după modelul Jandarmului din Saint Tropez, inspirate din fapte reale, prezintă activitatea lucrătorilor Brigăzii diverse (a existat cu adevărat în anii ’70-‘80 la nivelul Serviciului Judiciar al Miliției Capitalei), care, pornind de la niște întâmplări minore (mărunțișuri) ajungeau să descopere infracțiuni grave, cu moduri de operare deosebite.
Întrucât filmele și eroii lor căpătaseră prea multă popularitate, după trei episoade (fuseseră preconizate 11) au fost cenzurate și oprite, spre regretul publicului care le primise foarte bine, iar prin jocul magistral al actorilor: Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Iurie Darie, Dem Rădulescu, Jean Constantin, Puiu Călinescu ș.a., se aflau în topul preferințelor (cifrele de vânzare indicau în jur de cinci milioane de spectatori pe fiecare film). Regizorul Mircea Drăgan a decedat la 31 octombrie 2017, în urma lui rămânând filmele sale, care și în prezent se vizionează cu plăcere de toate generațiile.
Horațiu Măndășescu
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro