Dragă Moș Nicolae,
Te rog frumos să ai grijă de toți prietenii mei!
Sunt maturi, dar în suflet, sunt tot niște copii!
Fii generos, așa cum sunt și ei!
Ai grijă de visele lor, iar rănile din sufletele lor să se vindece!
Prietenii mei nu vor să le dăruiești case, mașini, vacanțe și călătorii!
Toți își doresc doar să fie iubiți și să lase urme frumoase în această lume!
Ai grija să le zâmbească inima în fiecare zi!
Pentru mine este de ajuns darul pe care l-am primit deja: prietenia și iubirea lor!
În loc de epilog…
Colindul sfânt și bun
Colinde, colinde, e vremea colindelor!
Da, în postul Crăciunului fiind, în vremea colindelor aflându-ne acum, când, iată, pe Domnul lăudăm și, al Lui naștere o cuvântăm și o înălțăm!
Da, este perioada, binecuvântată, a anului, bisericesc și civil, când, cete și grupuri, de tineri, adulți și vârstnici, flăcăi, fete sau feciori, femei și bărbați, de la o casă la alta, dintr-un loc în altul, mergem să binevestim nașterea Domnului în ieslea mântuitoare a Bethleemului pământesc și în cel al inimilor noastre!
Da, într-adevăr, după vremea Postului Mare al Paștilor, acum ne aflăm în cea mai frumoasă perioadă, spiritual – duhovnicească, a vieții noastre, bisericești și creștinești, când, ne aducem aminte, cu toții, de anii copilăriei și de vremurile tinereții noastre și, când, totodată, acum, de Crăciun, în frunte cu Domnul nostru, ne îndemnăm, unii pe alții, să fim mai buni, mai calzi, mai altruiști, mai receptivi și comunicativi, mai firești și, mai normali, în pofida tumultului și tăvălugului cotidian, total potrivnic și antagonic sau antinomic, în care ne ducem și ne purtăm viul și crucea vieții!
Da, chiar așa, măcar acum, în această perioadă, specială, deosebită și sfântă, suntem chemați la o revenire la normal, la o întoarcere la firesc, la o restartare și resetare a vieții noastre, după ce, vreme un an de zile, (ne-)am dus și purtat greul și zăduful zilei, cu toate cele bune, rele ori amestecate, ale viețuirii noastre!
Așadar, acum, în cea mai generoasă și rodnică perioadă din an, când, așezăm, cadourile sub brad și, ne desfătăm cu urările încurajatoare și cu cântările, specifice și tradiționale, îmbucurătoare, se cuvine să-i dăm slava lui Dumnezeu, în cuget de mulțumire și recunoștință, pentru toate darurile și binefacerile împărtășite nouă, tuturor, în tot locul și în tot ceasul!
Iar, acum, în concluzia acestor rânduri, mă rog lui Dumnezeu, să încheiem acest an (2024) și să intrăm, să pășim, să umblăm în noul an (2025) cu: binecuvântare de la Dumnezeu, recunoștință de la semeni, prețuire de la apropiați, admirație de la cunoscuți, apreciere de la colegi, stimă de la vecini, mângâiere de la frați și/sau surori, bucurie de la copii, veselie de la spirit, răbdare de la părinți, iubire și dragoste de la familie, înțelegere de la amici, sinceritate de la prieteni, îngăduință de la vârstnici, respect de la tineri, sănătate și putere de la trup, har și înțelepciune de la duh!
Dumnezeu să ne poarte de grijă și să ne ajute, tuturor, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!
La mulți, buni, voioși, sănătoși, frumoși, fericiți și binecuvântați ani!
Stelian Gomboş
steliangombos.wordpress.com
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro