BUCOVINA, TĂRÂM DE LEGENDĂ
ŞI SPIRITUALITATE
„N-oi uita vreodată, dulce Bucovină, / Geniu-ţi romantic, munţii de lumină / Văile în flori, / Râuri resăltânde printre stânce nante, / Apele lucinde-n dalbe diamante / Peste câmpii-n zori”. („La Bucovina” – M. Eminescu)
Bucovina, teritoriu locuit de români din cele mai vechi timpuri, se întinde în prezent peste zona din apropierea oraşelor Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Rădăuţi din România şi Cernăuţi din Ucraina. Această regiune istorică este denumită, adesea, Ţara de Sus a Moldovei, zonă ce oferă privelişti de o rară frumuseţe. Întâlnim aici multe mănăstiri construite de foşti domnitori şi boieri moldoveni cum ar fi: Muşatinii, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Ştefan Tomşa, Alexandru Lăpuşneanu, Familia Movileştilor ş. a. Fiecare mănăstire are culoarea sa specifică: Voroneţ – albastru; Humor – roşu; Suceviţa – verde; Moldoviţa – galben; Arbore – combinaţie de culori.
Cea mai cunoscută mănăstire medievală din România este Mănăstirea Voroneţ, construită de Ştefan cel Mare în anul 1488. Este socotită „Capela Sixtină” a orientului pentru marea frescă numită „Judecata de apoi”, iar „albastrul de Voroneţ” este considerat, de specialişti, ca unic în lume.
Sfânta Mănăstire Voroneţ încântă inima şi mintea privitorului prin frescele ei exterioare cu o luminozitate aparte, prin culorile foarte intense, prin sutele de figuri, bine păstrate, zugrăvite pe „albastrul de Voroneţ”. Este, totodată, expresia artistică ce arată rafinamentul şi gustul pentru frumos al poporului nostru. Dragi cititori, vă invităm să facem un tur virtual al zonei turistice Bucovina. Iată: Masivul muntos Rarău-Giumalău prezintă o vastă reţea de trasee turistice ce permite traversarea zonei în toate direcţiile şi cunoaşterea frumuseţilor peisajului montan.
Masivul muntos Călimani, de formaţiune vulcanică, reprezintă unul dintre cele mai frumoase spectacole ale naturii din România – Rezervaţia „12 Apostoli”, recomandată turiştilor interesaţi de mistere. În această rezervaţie geologică se află o galerie întinsă pe circa 200 de metri în care sunt „expuse” stânci uriaşe cioplite sub forma unor siluete de oameni şi animale. Sculpturile misterioase din timpuri străvechi poartă numele de „Dragonii”, „Cezar”, „Moşul”, „Mucenicul”, „Ramses”, „Nefertiti”, „Guşterul”, dar atracţia rezervaţiei o constituie „Moşul”, o stâncă pe care, privită din diferite unghiuri, vezi trei feţe diferite ale unui bătrân. Masivul muntos Rodna-Ineu oferă şi el atracţii turistice deosebite: Vârful Pietrosu (2303 m); Vârful Ineu (2279 m); Lacul Lala, situat într-o zonă deosebit de pitorească, populat cu păstrăvi indigeni.
În perioada 1-15 iunie versanţii Masivului Rodna-Ineu capătă o nuanţă roz, de la florile bujorului de munte, care înfloreşte doar în acest interval, contrastând cu albul zăpezii rămase din iarnă. Rezervaţia mixtă „Pietrele Doamnei” se întinde pe o suprafaţă de 933h în Munţii Rarău şi găzduieşte Peştera Liliecilor şi Piatra Zimbrului, un perete vertical, înalt de 100 de metri.
„Pietrele Doamnei” sunt denumite popular şi „Turnurile Gotice”, înalte de 70 de metri, iar aici pot fi găsite şi plante ocrotite de lege ca Floarea de colţ sau Papucul Doamnei.
Bucovina este cunoscută şi pentru costumele sale populare, pentru mobilă, olărit, tapiserie şi covoare.
Există aici îndeletniciri unice, transmise de la o generaţie la alta, cum ar fi: ouăle încondeiate de Paşti; măştile populare; pâinea împletită.
Pentru întinderile-i vaste de păduri, Bucovina mai este cunoscută şi sub denumirea de „Ţara Fagilor”, iar din vremuri arhaice meşteşugul prelucrării lemnului a prins contur.
Frumuseţea portului popular din Bucovina este foarte admirată şi apreciată în toată lumea. Ca şi în trecut, femeile din Bucovina lucrează costumele populare manual, folosind motive folclorice: spicul, soarele, frunza şi crucea.
În acest ţinut al mănăstirilor icoanele pe sticlă şi pe lemn sunt de o rară frumuseţe, remarcându-se prin cromatica folosită. Ţinuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie, tradiţii şi obiceiuri străvechi, dar nu trebuie să pleci din Bucovina fără să guşti minunatele preparate făcute în casă de localnici. Dintre acestea recomandăm: coleza de peşte, poale-n brâu (plăcinte cu brânză), zacusca din morcovi, borşul din carne sau urzici.
RODICA SUBŢIRELU
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro