Cultura națională și academică

Fiindcă a apărut numărul 90 al revistei Independența română – Independența prin cultură, https:// www.independentaromana.ro/, un număr aniversar al Revistei, este firesc să comentăm rolul unor factori definitorii pentru noi ca națiune, pentru cultură, educație și societate, prin care revista își aduce contribuția alături de alte instituții prestigioase ale țării. Parcurgând sumarul acesteia constatăm că sunt abordate subiecte de interes major, întrun excelent mod artistic-literar, subiecte care sunt în atenția structurilor instituționale și atenției publice.

Se recunoaște că Academia Română este simbol al spiritualității, forum al consacrării, spațiu al cercetării fundamentale dar că instrumentele care îi stau la îndemână pentru acest demers sunt numeroase și nu în totalitate cunoscute și mediatizate.

La sintagma …independența prin cultură trebuie să precizăm căile folosite pornind de la limbă, carte, reviste, învățătură și de ce nu terminând cu creația și cercetarea în toate domeniile, fie că vorbim de cele umaniste sau pur științifice. Faptul că în luna ianuarie a fiecărui an sărbătorim și Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie a fost aleasă ca Ziua Culturii Naționale, întrucât reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850 – 1889), ne îndreptățește să acordăm un elogiu în plus instituției care a promovat-o și să amintim că Ziua Culturii Naționale a fost stabilită prin Legea Nr. 238 din 7 decembrie 2010.

Preocupările Academiei Române privind limba, premiile anuale acordate, institutele și cercetarea desfășurată, revistele literar-artistic-științifice ale acestora sau secțiilor academice, conlucrează împreună la cadrul cultural-științific național, factor de independență și existență ca țară și națiune. Vom trece în revistă aceste contribuții prin parcurgerea contextului și conținutul evenimentelor, acțiunilor și modul prin care la nivel național atât Academia, alte instituții, presa, publicațiile promovează cultura ca factor al unității și independenței României. Premiile Academiei Române – https://acad.ro/institutia/premii_ istoric.html care se acordă anual pentru lucrări apărute și publicate cu doi ani în urmă sunt o modalitate de promovare a culturii, cunoașterii și științei generate la nivel național.

Istoricul Premiilor Academiei Române provine de la înființare fiind chiar inițiat printr-o donație de către Alexandru I. Cuza. Lista premiilor – https://acad.ro/institutia/premii.html, acordate de cele 14 secții este foarte mare și nu toate ajung să aibă propuneri anual. Consultarea arhivei ne permite parcurgerea unui drum cultural prin creația românescă, acestea purtând numele unor personalități recunoscute. Printre Revistele Academiei Române, Revista Academica – https://acad.ro/institutia/academica.html este o revistă de ştiinţă, cultură şi artă a Academiei Române şi are ca obiectiv principal dezvoltarea şi susţinerea spiritului cultural-ştiinţific, stabilirea locului şi creşterea rolului acesteia în spaţiul culturii româneşti şi universale. Revistele secțiilor de specialitate, acreditate ISI și la alte organisme completează patrimonial, cultural și academic toate aspectele culturii naționale. Lista publicațiilor periodice ale Academiei Române cuprinde toate domeniile cultural-istoric-științifice fiind accesibile în format tipărit sau online.

În acest sens am indicat și link-urile la paginile internet ale publicațiilor și altor surse, pentru a fi accesate direct din formatul online al revistei. Biblioteca Academiei Române – https://biblacad. ro/ se remarcă prin Revista TEZAUR, o foaie a bibliotecii cu articole dedicate culturii istorice a României și patrimoniului cultural și istoric. Publicațiile, cărțile, abordările dedicate limbii române, tezaurului ei, dicționarele tezaur, explicative, de context verbale ne permit adâncirea cunoașterii în cultura noastră.

Editura Academiei https://www. ear.ro/ a continuat şi dezvoltat, în cei peste 76 de ani de activitate, publicarea de cărţi şi reviste, din anul 1868, ca un înalt for ştiinţific şi cultural academic român. Cele mai importante personalități ale științei și literaturii române au contribuit, colaborând cu Editura Academiei Române, la crearea acestui patrimoniu cultural național. Evenimentele cu destinație și impact cultural- științific – istoric sau de artă sunt organizate de academie, biblioteci și filiale.

Astfel sunt de remarcat conferințele din Aulă, de la sala Dalles sau din alte centre culturale sau institute. Cercetarea desfășurată atât în cadrul institutelor de cercetare pe tematică culturală, istorică, cât și în cadrul unor articole și lucrări în publicațiile pe domeniile respective sau personal de către unii membri, contribuie la creșterea patrimoniului cultural.

Rețeaua de cercetare a Academiei Române este alcătuită din 70 de institute și centre de cercetare, unele având o tradiție centenară precum: Institutul de Studii Sud-Est Europene, fondat în 1914 de Nicolae Iorga, Gheorghe Murgoci și Vasile Pârvan; institute clujene ale Academiei Române, întemeiate imediat după Marea Unire de la 1918, la inițiativa Regelui Ferdinand, o inițiativă de politică culturală unificatoare: Institutul de Istorie „George Bariţiu“, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu“, Arhiva de Folclor, Institutul de Arheologie și Istoria Artei. Academia Română are în componență și structură, CRIFST – Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române – https://www.crifst.ro/ care se subordonează direct Prezidiului Academiei Române, având numeroase activități și publicații de promovare, diseminarea cunoașterii cultural-științifice naționale.

Revistele CRIFST: Noesis, Noema, Studii și Comunicări și Columna, precum și întreaga bibliotecă aduc un important aport cultural, științific și filozofic. Trebuie în acest demers al culturii, amintit și Ministerul Culturii – https://www.cultura.ro/ care împreună cu Institutul Naţional al Patrimoniului – https://patrimoniu.ro/ gestionează, finanțează și organizează patrimoniul, centrele culturale, evenimente, proiecte, expoziții și reprezentarea internațională. Una din structurile din subordinea Ministerului, Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) https://www.afcn.ro/ are misiunea să finanțeze proiecte ce susțin creaţia contemporană românească și valorizarea patrimoniului, ce contribuie la buna înţelegere a fenomenelor artistice precum şi la accesul cât mai larg al publicului la cultură.

Precizăm în final că în Media digitală academică găsim trimiteri către tematicile Conexiuni, Dialoguri academice, Ora de știință, Comunicate de presă, Puncte de Vedere, Interviuri, fiecare tematică aducându-ne în atenție înregistrări video ale unor discursuri, conferințe sau evenimente susținute de membrii academicieni sau invitați din străinătate (inclusiv pe Youtube). Pornind și de la definiția termenului cultura, (termen latin colere, tradus: prin a cultiva/a onora), constatăm că se referă în general la activități umane, creative. UNESCO definește cultura ca o serie de caracteristici distincte a unei societăți sau grup social, într-un complex de factori spirituali, materiali, intelectuali sau emoționali, contribuind la suma valorilor materiale și spirituale create de umanitate, de o națiune și modalitățile de comunicare a acestor valori. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie, se constituie astfel într-un moment de mândrie națională, îndemn de cunoaștere și promovare.

Viorel Gaftea