O ÎNTÂMPLARE DE POMINĂ
(IN MEMORIAM VASILE BLENDEA)
Născut în Peștișanii Gorjului, nepot declarat al marelui sculptor Constantin Brâncuși, artistul fotograf Vasile Blendea a fost, pe rând, pedagog, bibliotecar și profesor de limba română, pentru a se dedica, mai apoi, profesiei de fotoreporter la Radiodifuziunea Română, de la care s-a și pensionat. A izbutit, într-o viață de om, să surprindă pe peliculă portretele tuturor artiștilor postbelici, devenind el însuși o arhivă culturală, ca și anecdotele sale despre scriitori.
Ca prieten al său, încă de pe băncile Facultății de Filologie a Universității București, mi-a depănat o mulțime de anecdote cu scriitori celebrii. Propun cititorilor Revistei „Independența Română” o întâmplare de pomină, așa cum mi-a povestit-o chiar eroul său: „Eram studenți. Am mers cu plugușorul la Arghezi. Stătea pe undeva, pe lângă Televiziune, nu se mutase la Mărțișor. Ne-a dat la fiecăruia câte o carte. Când a ajuns la mine și m-a întrebat de unde sunt, i-am spus că sunt din Peștișanii Gorjului. Atunci mi-a zis: „Îmi pare foarte bine, ești de-ai mei, și eu m-am născut la Cărbunești”. Mi-a oferit o dedicație, care m-a făcut fericit: „Dacă puterea dragostei poate fi înmulțită, primeasc-o Vasile Blendea din Peștișanii Gorj”. Nu ne-a dat niciun ban. Am văzut acolo un basc și mi-a părut rău că nu l-am luat. Aș fi avut satisfacția că aveam bascul lui Arghezi. Era un obiect de patrimoniu.
Apoi ne-am dus la Ivașcu (redactorul șef al Revistei „Contemporanul”). M-a întrebat:
– Blendea, pe unde ați mai fost?
– Am fost la maestrul Arghezi.
– Urgent, să-mi faci niște poze și să mi le aduci mâine. Le pun pe prima pagină în „Contemporanul”. Să fie un portret frumos de-al lui Arghezi sau Arghezi cu voi cu „plugușorul”.
În „Contemporanul”, Arghezi avea o tabletă permanentă. I-am dus ce mi-a cerut. A apărut în revistă cu explicația: „Cu plugușorul, la patriarhul poeziei românești contemporane – Tudor Arghezi. Fotografie de Vasile Blendea“.
Mihaela Tonitza, soția actorului Ștefan Iordache și nepoata maestrului Arghezi m-a luat la rost, cum am putut să fac o gafă atât de mare, să public fotografia lui Arghezi, fără să-l întreb. Mi-a spus să fiu atent că mă dă în judecată. Eu, când am auzit… eram terminat. Mă duc din nou în biroul domnului profesor Ivașcu:
– Domnule redactor șef, m-ați nenorocit!
– Dar ce s-a întâmplat, Blendea?
– Uitați, m-a amenințat maestrul Arghezi că mă dă în judecată. Eu plângeam și dumnealui râdea:
– Stai, măi, Blendea, nu fii atât de naiv! Unde nu ai tu șansa asta uriașă, să te dea Arghezi în judecată?! Ar rămâne celebru procesul Arghezi-Blendea. Vezi-ți de treabă, că nu-și pune el mintea cu tine! El are o poliță să mi-o plătească. De vreo două săptămâni își retrăsese tableta din „Contemporanul”, pentru că a cerut o sumă cam mare, vreo 5000 de lei. I-am spus că eu cu 5000 de lei achit tot numărul. Mi-a spus: „În cazul acesta, contractul nostru se întrerupe. Nu mai permit să fie publicată nicio tabletă”.
Acel contract s-a întrerupt și acum Ivașcu căuta împăcarea. Bineînțeles, m-a pleznit Arghezi cu o tabletă de pomină, „Deficit moral”: „În noaptea Revelionului au venit niște studenți de la Universitate să-mi stârnească emoția, urându-mi tradiționalul La mulți ani! Printre ei s-a strecurat unul Blendea cu intenția de a transforma momentele delicate în marfă de comerț. Am rămas uimit când mi-am văzut fotografia publicată în „Contemporanul”, fotografie pe care o credeam destinată unui album particular. Moment inelegant și abuziv…”.
Ducându-mă la Ivașcu și spunându-i chestia asta, mi-a zis că nu-și prinde Arghezi mințile cu mine și că n-o să mă dea în judecată. Atunci am intrat în panică. Dar dacă nu mă dă? Am trimis o scrisoare doamnei Mitzura cu următorul conținut: „Stimate maestre Arghezi, noi, studenții anului V ai Facultății de Limba și Literatura Română, am încercat, și poate că am reușit, să-i aducem un omagiu celui mai mare poet contemporan, Tudor Arghezi, și nicidecum să transformăm momentele delicate în „marfă de comerț”.
Prof. GEO CĂLUGĂRU,
Membru U.S.R.
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro