SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMÂNI, 1908-1949; 1993…

SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMÂNI, 1908-1949; 1993…

Lumea scriitoricească dacoromână, cu multimilenară existență (vedeți demonstrațiile strălucite în cărțile cărturarilor noștri Vasile Alecsandri, Nicolae Densușianu, Mihail Diaconescu, Mihail Eminescu, Ion Filipciuc, Vasile Lovinescu, Cașin Popescu, Ion Rotaru, Arthur Silvestri, Gh. Șeitan, Nestor Vornicescu ș. a.) – folclor, baladele belagine- Miorița, Toma Alimoș, Soarele și Luna etc.-Orfeu, Musaios, Abaris, Cotyso, Ovidiu, Ioan Cassian, Dionisie Exiguus/Dobrogeanu…, cunoscută mai ales prin lucrările cărturarilor secolelor XV- XXI, (și numesc doar douăsprezece nume știute, pe lângă cele numite mai înainte: Dimitrie Cantemir, Ion Budai Deleanu, Petru Cercel, Bogdan Petriceicu Hasdeu, George Coșbuc, Nicolae Iorga, George Călinescu, Mircea Eliade, Aron Cotruș, Radu Gyr, Ion Gheorghe, Marin Sorescu) și-a alcătuit forme de prezență în actualitatea dacoromânească din toate ținuturile locuite (sau unde erau români la studii, la muncă, în exil sau cu locuința de baștină) – almanahuri, reviste, ziare, organizații diverse (România Jună, de ex. la Viena), societăți (ex.Societatea Literară, transformată în Academia Română, la 1879, cu secții diverse și cu membri din toate provinciile daco-valaho-românești). La începutul secolului XX (28. 04. 1908; statut, adunare generală în 2 .09.1908) se înființează Societatea Scriitorilor Români (recunoscută legal, ca persoană morală, în 23 martie 1912) care desfășoară o activitate laborioasă până în 1948 (în 9 I. 1948 se transformă în… Societatea Scriitorilor din România) 1949, când este desființată prin ucaz partinic, ca reacționară (Decret nr. 267, 25.06.1949). Se înființează o Uniune, după model sovietic a muncitorilor cu condeiul, într-o fericită exprimare a ideologiei vremii: “Plugul, strungul și condeiul au început să chiuie”. Și au chiuit până în 1989, unii continuând și după, dând afară pe unii scriitori, neprimind pe alții, dar desfășurând – întotdeauna- activități de luat în seamă (vedeți și istorile literare ale unor istorici literari precum Petru Anghel, Eugen Barbu, Mihai Cimpoi, Ovid Crohmălniceanu, Dumitru Micu, Ion Negoițescu, Ion Piru, Marian Popa, Ion Rotaru, Eugen Simion , Henri Zalis ș. a.…) Pentru istoricul S.S.R. până în 1949 vedeți și studiul lui Ion Muntean, pe internet.
După 1989 s-a reînființat Societatea Scriitorilor Români, prin hotărârea unor scriitori (Dumitru Bălăeț, Cornel Brahaș, Florica Bud, Anatol Ciocanu, Geo Ciolcan, Pavel Coruț, Andrei Ciurunga, Ioan Coja, Nicolae Dabija, Ghe. Daragiu, Nicolae Dan Fruntelată, Ion Gheorghe, Ion Hadârcă, Cezar Ivănescu, Petru I. Jucu, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Alex. Păduraru, Viorel Sălăgean, Gheorghe Țărnea, Gheorghe Ursa, Grigore Vieru, Nestor Vornicescu) și consemnată juridic prin hotârâre judecătorească (pe baza Decretului-Lege nr. 27 de autonomie economică a organizațiilor de scriitori, artiști plastici și compozitori, creatori de film și teatru “pentru a face să înceteze pentru toți scriitorii, doritori, efectele produse de Decretul nr. 267 din 25 ianuarie 1949, care, în mod abuziv și cu încălcarea art. 1 din Legea 22 martie 1922, a dispus dizolvarea Societății Scriitorilor Români, înlocuind-o cu Uniunea Scriitorilor din Republica Populară Română, persoană juridică de utilitate publică”, Sentință Civilă 29, 5 iulie 1993, rămasă definitivă. Uniunea Scriitorilor (din România) a atacat în Justiție hotărârea, dar a pierdut monopolul dogmatic, coordonator etc. asupra a o parte din scriitori, prin sentință judecătorască. S-au înființat ulterior Liga Scriitorilor Români (8 septebrie 2006), cu filiale în țară și în lume, alte societăți literare, cluburi literare, asociații, cenacluri literare, într-o diversitate și multitudine de activități despre care – în general- nu se vorbește și nu se sprijină oficial (conform unei legi timbrul literar se dăruiește pe toate cărțile, indiferent dacă ești sau nu membru al Uniunii Scriitorilor din România (USdR), confundată recent cu Uniunea Studenților Români, Uniunea… Salvatorilor Români etc. acestei Uniuni.) Frumoase activități au: Societatea Medicilor Scriitori și Publiciști (Congresul Mondial s-a ținut anul trecut în România, fiind organizații asemănătoare și-n alte țări), Societatea Scriitorilor Militari, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, Uniunea Epigramiștilor din România, Societatea Română de Haiku, Societatea de Haiku din Constanța, Societatea Scriitorilor Prahoveni, Societatea Scriitorilor “C. Negri”- Galați, Societatea Scriitorilor Târgovișteni, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Societatea Scriitorilor Danubieni, Societatea Scriitorilor Olteni, Societatea Scriitorilor Români din Basarabia, Societatea Scriitorilor din jud. Neamț, Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăăud, Asociația Scriitorilor ADSUM, Solitaris etc.
Prima conducere- Consiliul Director – Cornel Brahaș-președinte, Leonida Lari-prim-vicepreședinte, George Ursa, Crăciun Ionescu- vicepreședinți, Dumitru Bălăeț, Ioan Coja, Grigore Vieru – membri, ulterior președinți au fost; Lenida Lari, George Ursa, din 2009, iar parte dintre membrii fondatori sau din conducere s-au retras. Iată și alți membri, din 1997: Doina Drăgan, Ionel Stoiț, Vasile Barbu, Ion Mânăscurtă, Agnesa Roșca, Vladimir Rusnac, Igor Crețu, Lucreția Ifrim, Olivian S. Pop, Elena Vatamanu, Vasile Val Delceanu, Ionel Protopopescu, Florica Jonea.
Printre membrii de azi ai SSR numim: George Ursa, președinte (cărți de proză, poezie, filozofie social, publicistică), prim-vicepreședinte Florin Grigoriu (poezie, critică și istorie literar, monografii), vicepreședinți: Marieta Matei – poet, pictor, Zenovia Zamfir – poet, publicist, prozator, Florica Jonea – dramaturg, poet; scriitori din București: Elena Anghel, Cornelia Atanasiu, Milen Badralexi, Doina Bârcă, Marilena Caraghiaur, Elena Călugăru-Baciu, Ion Lucian Coliță, Ileana Constantinescu, Nicușor Constantinescu, Magdalena Dale, Constantin Enescu, Constanin Ghiță, Rodica Indrieș, Gim Laurian, Savastiea Viorica Marin, Constantin Mazilu, Constantin Mironescu, Dmitra Negrșa, Valentin Nicolițov., Maria Niculescu, Michaela Al. Orescu, Rada Petre, Mircea Popescu, Livia Radu, Valentin Rădulescu, Constantin Stroe, Mircea Tutilă, Georgeta Vasiliu-Mihăilă, Elena Volcinschi; din Bacău-( Dumitru Radu), Călărași ( Ilie Ștefan Rădulescu), Constanța (Alexandra-Flora Munteanu, Radu Patrichi, Laura Văceanu), Deva – (Ioan Ioan Căprăroiu), Prahova (Alexandru Pătrulescu- Drajna de sus), Giurgiu (Magda Dumitrescu-Frasinu, Dunia Pălăngeanu), Ploiești ( George Militaru), Râmnicu Vâlcea (Elena Agiu-Neacșu, Călin T Matei, Adina Enăchescu, Laura Vega, Zenovia Zamfir), Strehaia (Vasile Vulpașu), Suceava- (Alexandru I. Rotaru), Germania – Silvia Butnaru ș. a. Sunt prezenți lângă noi și regretații Cașin Popescu (Germania), Dumitru Dumitrică (Bolintin Deal), Eugen Bălașa, Ștefania Gălătescu, Elena Victoria Milescu, Florian Petrescu, Gh. Popescu-Ger, Ionel Protopopescu, Theodor Radu, George Alexandru Ursa (București), N. P. Stan, George Zamfir (Călărași; Dor Mărunt), Emil Perșa (Cluj-Napoca), Lucia-Silvia Podeanu (Novaci-Gorj), C. D. Mazilu (Râmnicu Vâlcea), Cașin Popescu (Germania) ș. a.
Revista Română deVersuri și Proză, apărută în 1997, ca publicație oficială a S. S. R., a publicat și publică scriitori din toată românimea, de ieri, (Mircea Eliade, cu precădere, Horia Agarici, Mihai Eminescu, Ion Creangă …, membrii S. S. R., sau poate viitori membri (debuturi în revistă, recente: Alexandru Copaci, elevi de la licee din București, Cristian Ștefan), dar și scriitori precum: Constantin Anton, Ion Atanase, Marin Badea, Ella Blue, Doru Eugen Buhoci, Sebastian Ciulei, Mircea Coroș, Horia Crioșteanu, Min Drăghici, Monica Florea, Adrian Grigoriu, Vali Iancu, Doru Ioan Lazăr, Nicolae Mătcaș, Floarea Necșoiu, George Peagu, Dumitru Sârghie, Eduard Țară, Artemiu Vanca ș. a. cum și autori sub pseudonime, reflectând activitatea scriitoricească din țară și de pretutindeni unde se publică literatură în limba română (și nu numai în românește).
Colaborăm foarte bine în București și în țară cu membrii tuturor formațiilor profesionale scriitoricești, bresle, cluburi, cercuri, cenacluri, saloane literare,edituri, fundații (inclusiv cu Fundația Literară și Istorică “Stoika”), asociații românești (inclusiv AGIR, Asociația Generală a Inginerilor din România) și europene, internațioale, ligi, societăți, uniuni (inclusiv Uniunea Ziariștilor, Uniunea Compozitorilor, Uniunea Epigramiștilor, Uniunea Scriitorilor), academii, colective editoriale și redacționale, din țară și străinătate. Tuturor celor ce sporesc tezaurul literar-creator al românimii, un gând de bine și urări de creații, activități rodnice!

FLORIN GRIGORIU,
prim-vicepreședinte al Societății Scriitorilor Români