DUREREA LOMBARĂ

DUREREA LOMBARĂ

Oare cine nu a simţit, măcar o dată în viaţa lui, o durere lombară, mai uşoară sau mai puternică, ivită din senin? Dacă există cineva fără să „guste“ aceste dureri, îl declarăm un răsfăţat al soartei! Majoritatea durerilor sunt determinate de o combinaţie de factori, cum ar fi suprasolicitarea sau forţarea muşchilor ori răniri ai muşchilor sau ale ligamentelor ce susţin coloana vertebrală. Mulţi specialişti cred că, în timp, suprasolicitarea cronică a muşchilor poate duce la o debalansare generală a structurii coloanei vertebrale. Cele mai frecvente cauze ale durerilor sunt: întinderea muşchilor, ligamentelor, articulaţiilor sacroiliace sau a coccisului; presiunea asupra rădăcinilor nervilor din canalul vertebral, cauzată de o hernie de disc, produsă, de multe ori, de vibraţii sau mişcări repetate sau de o întindere bruscă şi puternică, fie de o presiune crescută asupra zonei lombare; osteoartrita ce apare, de obicei, odată cu înaintarea în vârstă; spondiloliza şi spondilolisteza, defecte ale vertebrelor ce determină o vertebră să alunece una peste alta; stenoza vertebrală, sau subţierea canalului vertebral; deformarea coloanei vertebrale, inclusiv curbarea acesteia, cum ar fi scolioza şi cifoza (dacă nu sunt severe, acestea cauzează foarte rar simptome); fracturi prin compresie, mai frecvent întâlnite la femeile trecute de menopauză cu osteoporoză, sau după utilizarea corticosteroizilor pe termen lung; fracturi ale vertebrelor cauzate de o presiune puternică, cum ar fi cea cauzată de un accident de maşină sau bicicletă, o lovitură directă asupra coloanei vertebrale, sau comprimarea acesteia; spondilita anchilopoetică, aceasta fiind o formă de inflamare a articulaţiilor ce afectează cel mai des coloana vertebrală; infecţii bacteriene; tumori la nivelul coloanei vertebrale sau metastaze, ce apar la nivelul oaselor sau ligamentelor coloanei vertebrale sau la nivelul rădăcinilor nervilor spinali.
Alte probleme medicale ce pot determina dureri similare cu durerile lombare includ: durerile de rinichi, boala pelvină inflamatorie, anevrism aortic, ulcer peptic, afecţiuni ale vezicii biliare, pancreatită, afecţiuni ale tractului urinar, cum ar fi infecţiile de tract urinar sau litiaza renală, afecţiuni ale prostatei. Simptomele unei întinderi la nivelul unui muşchi, ligament sau a articulaţiei sacroiliace sunt: spasme ale musculaturii, crampe şi rigiditate; durere, în principal la nivelul spatelui şi al feselor. Durerile sunt agravate de transportul greutăţilor sau de anumite mişcări bruşte şi dispar prin odihnă.
Simptomele presării rădăcinilor nervilor includ, în general: durere la nivelul piciorului cauzată mai probabil de presarea unui nerv decât de o problemă musculară, dacă se extinde sub nivelul genunchiului; durere înrăutăţită de statul pe scaun, statul prelungit în picioare sau mişcări ce cauzează înclinarea coloanei vertebrale (durerea dispare prin plimbări, stat jos şi, respectiv, extensii ale spatelui); probleme datorate nervilor, cum ar fi furnicături, amorţiri sau slăbiciuni la nivelul membrului inferior, a tălpii piciorului, gambei sau în ambele membre inferioare.
Simptomele bolilor ce afectează coloana vertebrală variază în funcţie de tipul bolii şi pot fi: durere intensă în zona afectată a coloanei vertebrale; durere ce creşte treptat; febra; sensibilitatea coloanei la atingere şi la presiune; durere ce trezeste pacientul din somn.
Evoluţia durerilor lombare depind atât de cauza care le produce cât şi de modul cum sunt tratate. Majoritatea durerilor lombare durează mai puţin de 3 luni. Per ansamblu, 60% din durerile lombare dispar în prima săptămână, 90% până în 6 săptămâni şi până la 95% până în 12 săptămâni. Peste 98% din durerile lombare au dispărut până la 1 an.
Persoana afectată de dureri lombare trebuie să aştepte o zi, două înainte de a apela la doctor, pentru a vedea dacă durerea nu dispare de la sine, asta în cazul în care nu există semnele unei boli severe, o rănire sau un atac de cord.
De reţinut: dacă se suspectează o leziune la nivelul coloanei vertebrale, persoana nu trebuie mutată, cu excepţia cazului în care acest lucru este necesar pentru evitarea unui pericol iminent, cum ar fi focul. Dacă mutarea este necesară, capul, gâtul şi spatele trebuie sprijinite pe ceva şi aliniate.
Majoritatea durerilor lombare nu necesită o vizită la doctor. În general, durerea scade în intensitate după 1 sau 2 zile de tratament la domiciliu. Dacă durerea nu scade în intensitate după o zi sau două şi persoana se află în imposibilitate de a-şi desfăşura activitatea zilnică, atunci se va consulta medicul. Dacă durerile uşoare până la moderate se menţin timp de cel puţin 2 săptămâni de tratament la domiciliu va trebui consultat medicul. Acesta va încerca să determine cauza durerilor.

EXAMINĂRI INIŢIALE ÎN CAZUL DURERILOR LOMBARE

Testele imagistice ce pot fi făcute în funcţie de ceea ce consideră medicul sunt următoarele: radiografie a coloanei vertebrale; tomografie computerizată; rezonanţă magnetico-nucleară (RMN). Teste de sânge pot fi necesare pentru a exclude unele boli metabolice, artrita, cancerul sau o altă infecţie. Radiografiile osoase sunt necesare pentru a căuta eventuale tumori la acest nivel sau semne de infecţie. La stabilirea tratamentului pentru durerile lombare trebuie avute în vedere următoarele elemente: dacă durerea a apărut de curând, persoana trebuie să rămână activă şi, eventual, să-şi administreze medicamente uşoare împotriva durerii, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul.
Continuarea activităţilor fizice face mult mai bine decât repausul la pat. Studiile au arătat că persoanele care înţeleg cauza durerilor suportă mult mai bine aceste probleme. De aceea, este foarte indicat ca pacientul să-i ceară doctorului să-i lămurească eventualele întrebări legate de simptomele sale, de modul de a trata durerea sau de activităţile ce pot sau nu pot fi făcute.
Dacă durerile lombare durează mai mult de 3 luni, probabil că este necesară administrarea unui tratament mai intens. Intervenţia chirurgicală este necesară în foarte puţine cazuri de dureri lombare. Chiar în cazul herniei de disc sau o distrugere a unui nerv, starea pacientului poate fi îmbunătăţită fără intervenţie chirurgicală. Odată apărute durerile lombare, este foarte probabil ca acestea să reapară. Pentru a evita alte probleme, persoana afectată trebuie să-şi păstreze musculatura spatelui într-o stare fizică foarte bună, să aibă tot timpul o poziţie corectă a corpului, să înveţe modul cel mai sigur de ridicat greutăţi şi să înveţe cum să trateze stresul.

TRATAMENTUL PENTRU DURERILE LOMBARE ACUTE

Durerile lombare acute sunt acele dureri ce durează mai puţin de 3 luni. Dacă durerile au apărut cu puţin timp în urmă, sunt şanse foarte mari ca acestea să dispară în câteva săptămâni. Majoritatea durerilor lombare scad în intensitate dacă sunt urmaţi aceşti paşi: aplicarea de gheaţă timp de 15 – 20 de minute, de 3 sau 4 ori pe zi, sau până la o dată pe oră. După 2 sau 3 zile de aplicat gheaţă, se trece la aplicarea de căldură timp de 15 – 20 minute la fiecare 2 sau 3 ore. Aceasta se poate face printr-un duș fierbinte, aplicarea unei perne electrice sau chiar a unei sticle cu apă caldă. Se poate încerca şi trecerea de la rece la cald, alternativ, sau administrarea de medicamente împotriva durerii, dacă este necesar, cum ar fi acetaminofenul sau medicamente ce reduc durerea, inflamaţia, cum ar fi ibuprofen, naproxen sau ketoprofen. Aceste medicamente sunt mai eficiente dacă sunt administrate în mod regulat şi nu doar când durerile sunt puternice.

Se recomandă, pentru o zi sau două, odihnă într-o poziţie confortabilă. Se poate încerca aşezarea pe o parte cu perna între picioare sau aşezarea pe spate pe podea cu o pernă sub genunchi. Totuşi, nu se recomandă păstrarea poziţiei pentru o perioadă lungă de timp. La fiecare 2 sau 3 ore se recomandă o plimbare scurtă (10 până la 20 de minute) apoi din nou odihnă, într-o altă poziţie confortabilă. De asemenea, este indicată revenirea la activităţile normale cât mai curând posibil. Mişcarea ajută la menţinerea tonusului muscular.
Doctorul sau kinetoterapeutul pot recomanda diverse exerciţii specifice pentru întărirea musculaturii spatelui, care poate îmbunătăţi ţinuta corporală, poate determina un echilibru mai bun al corpului şi poate reduce şansele de rănire. O opţiune de tratament în cazul durerilor lombare acute constă într-o terapie a coloanei vertebrale. Scopul acestei manevre este de a creşte flexibilitatea articulaţiilor de la nivelul spatelui. Studii noi sugerează că un program scurt de instruire în managementul durerii – ce învaţă pacientul cum să-şi desfaşoare activitatea de zi cu zi, cum să-şi rezolve grijile legate de durerile lombare, sau să depăşească teama de durere – poate fi, de asemenea, un bun tratament pentru durerile lombare. Durerile lombare cronice sunt dureri ce durează mai mult de 3 luni şi devine foarte important ca persoana afectată să dezvolte abilităţi de control a durerilor cronice, evitând astfel să intre într-un ciclu de insomnii, inactivitate, iritabilitate, depresie şi durere.
Cele mai de succes programe sunt, de obicei, cele care combină exerciţiile fizice, activităţile ce dezvoltă funcţiile organismului şi tehnici de management al durerii. Tratamente complementare utilizate pe scară largă pentru scăderea durerilor lombare sunt: masajul, care poate reduce atât durerile lombare acute cât şi pe cele cronice, în special atunci când sunt combinate cu exerciţii fizice şi educarea cu privire la modul de menajare a spatelui; acupunctura; tehnici de relaxare ce pot reduce tensiunea musculară, stresul şi depresia; yoga. Este importantă protejarea spatelui în poziţie şezândă. Poziţia corpului când persoana stă în picioare contează, de asemenea, foarte mult; în acest caz, urechile, umerii, şoldurile şi genunchii trebuie să fie în acelaşi plan. Pacientul poate încerca alte poziţii de dormit ce protejează spatele. Dacă persoana doarme pe o parte, este bine să aşeze o pernă între genunchi. Dacă doarme pe spate, se va aşeza o pernă sub genunchi. Se poate încerca şi utilizarea unui mic prosop împăturit ca suport pentru regiunea lombară. Mai este indicat să se poarte doar pantofi cu toc jos, să se menţină greutatea în limite normale, pentru a evita forţarea suplimentară a spatelui. Dacă persoana este fumătoare, atunci este bine să renunţe la acest viciu. Contează mult şi asigurarea unei diete echilibrate, bogate în calciu, fosfor şi vitamina D.
Medicaţia pentru durerile lombare acute: medicamentele antiinflamatoare nonsteroidiene ce reduc durerea şi inflamaţia au probabilitatea cea mai mare de a fi eficiente în durerile lombare acute. Uneori sunt utilizate şi miorelaxante (medicamente pentru relaxarea muşchilor), dar acestea pot avea efecte secundare, cum ar fi somnolenţa.
Medicaţia pentru durerile lombare cronice: analgezice (acetaminofen, opiacee), medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, anestezice sau injecţii cu corticosteroizi. Injectiile cu Botox la nivelul muşchilor spatelui pentru durerile lombare cronice sunt un tratament experimental. Intervenţia chirurgicală este foarte rar utilizată pentru tratarea durerilor lombare. În majoritatea situațiilor, cauza durerilor lombare nu poate fi îndepărtată prin intervenţie chirurgicală. De regulă, intervențiile chirurgicale la nivelul spatelui sunt pentru a trata hernia de disc. Totuşi, majoritatea oamenilor cu hernie de disc nu necesită intervenţie chirurgicală. Aceasta este necesară în cazul în care un disc intervertebral cauzează durere puternică pe traiectul nervului sciatic. Un program de recuperare complet este foarte important după o operaţie de coloană vertebrală. Pe măsură ce se recâştigă flexibilitatea, se reface tonicitatea muşchilor abdominali şi ai spatelui şi creşte rezistenţa fizică, mărindu-se şansele de succes ale tratamentului.
Indiferent de cât de puternică ar fi, durerea lombară îşi găseşte în cele din urmă leacul în ziua de azi şi putem face astfel încât ea să rămână doar o simplă amintire în istoria vieţii noastre.

Dr. CRISTINA MARIN