ACASĂ / ARTICOLE / JURNAL DE CĂLĂTORIE / PARCURI ȘI REZERVAȚII NATURALE ÎN ROMÂNIA

PARCURI ȘI REZERVAȚII NATURALE ÎN ROMÂNIA

PARCURI ȘI REZERVAȚII NATURALE
ÎN ROMÂNIA

„… aici fu o baltă mare, un loc umed, mocirlos, sălbatec din natură, necurat, nesănătos, însă arta poate şi ea făcu un paradis…” (N. T. Orăşanu)

PARCUL CIŞMIGIU – BUCUREŞTI

Parcul Cişmigiu este cel mai vechi parc din Bucureşti, aşezat în centrul oraşului, mărginit de Bulevardul Regina Elisabeta şi Bulevardul Schitu Măgureanu. Este creat în stilul grădinilor engleze şi face parte din lista monumentelor istorice ale Capitalei.
Alexandru Ipsilanti, domnitorul Ţării Româneşti (1779) a poruncit să fie construite două cişmele în Bucureşti, iar Dumitru Siulgibaşa, supranumit „Marele cişmigiu”, şeful lucrărilor, şi-a ridicat o reşedinţă chiar în vecinătatea cişmelei ce se află, astăzi, în grădina dinspre strada Ştirbei Vodă. Lacul numit, la vremea aceea, „Lacul lui Duva Negustorul” a fost numit apoi „Lacul Cişmigiului”.
Pentru că aveau loc inundaţii foarte dese în Bucureştiul de altădată, iar apele lacului Cişmigiu se umflau şi inundau străzile din preajmă, în anul 1830, Generalul Pavel Kiseleff a ordonat secarea bălţii şi transformarea locului într-o grădină publică. În timpul domniei lui Gheorghe Bibescu (1847) devine realitate acest proiect, peisagistul Wilhelm Mayer, fost director al Grădinilor Imperiale din Viena, împreună cu grădinarul Franz Harer încep lucrările de transformare. Aceste lucrări au suferit pe parcursul câtorva ani diverse modificări, hotărâte de noul domnitor Barbu Ştirbei. Inaugurarea oficială a grădinii Cişmigiu a avut loc în anul 1854, iar în anul 1883, lacul Cişmigiu a îngheţat, acest fenomen trasnformandu-l în patinoar, fiind organizate diferite concursuri pe gheaţă.
Prin cumpărarea de către primăria Bucureştiului al unui teren de 15.000 de metri, aparţinând familiei Creţulescu, spaţiul a fost reamenajat şi au fost aduse, pentru prima dată, lebede şi pelicani.
Lucrări de extindere au avut loc şi în anul 1943 – au fost concepute şi amenajate Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori români: Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Titu Maiorescu, Alexandru Odobescu, George Coşbuc, Ştefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri.
Pentru cinstirea soldaţilor francezi, din Primul Război Mondial, a fost înălţat un monument din marmură. În Grădina Cişmigiului se află şi ruinele unei mânăstiri construite de logofătul Văcărescu în 1756. Parcul Cişmigiu este renumit pentru o vegetaţie variată şi o policromie a florilor. Sunt numeroase specii de arbori şi arbuşti: platani, frasini pletoşi, magnolii şi meri decorativi.
Arhitectura peisagistică a Cişmigiului oferă zone de relaxare, colţuri izolate, alei pentru promenadă unde tineri şi vârstnici îşi pot petrece timpul liber, alegând puncte de atracţie cum ar fi: „Grădina de trandafiri”, construită din ziduri şi coloane din piatră şi pergola de lemn; „Rondul roman”, o platformă circulară cu diametrul de 20 de metri; „Foişorul Fanfarei”, unde sunt organizate concerte; Colţul cu arbori şi arbuşti cu frunze verzi în tot timpul anului; Colţul şahiştilor, locul unde se întâlnesc pasionaţii şahului; Colţul copiilor, special amenajat pentru jocuri distractive; „Izvorul lui Eminescu”, unul dintre principalele puncte de atracţie ale parcului Cişmigiu.

REZERVAŢIA NATURALĂ DE LA RECI – COVASNA

Rezervaţia, ce se află pe drumul dintre Covasna şi Sfântu-Gheorghe, situată în lunca Râului Negru, a devenit cunoscută şi pe plan internaţional. Aici, în anul 2003, s-au turnat unele scene din filmul „Cold Mountain”, premiat cu Oscar în 2004 şi care i-au avut ca eroi principali pe Jud Low şi Nicole Kidman.
Dar frumuseţea acestei rezervaţii constă în complexul de mlaştini entrofe, specii rare de measteacăn pitic, pin bancian, ferigă, angelică sălbatică, laleaua pestriţă, nuferi albi, iar în mlaştină se găseşte o specie rară de broaşte, numită broasca albastră. Dunele de nisip, aşezate de-a lungul Răului Negru, înalte de şase metri, sunt o altă atracţie a rezervaţiei.
Lângă rezervaţie se află lacul artificial Reci, unde se poate practica pescuitul şi caiac-canoe. Rezervaţia are o suprafaţă de circa 2 km pătraţi şi este cea mai întinsă din judeţul Covasna, complexă sub aspect geologic, cât şi sub aspect floristic şi faunistic, pădurile de mesteceni împodobind în mod deosebit frumuseţea acestei rezervaţii.

REZERVAŢIA NATURALĂ PADIŞ

În partea de nord a munţilor Bihor, din Munţii Apuseni, se află Rezervaţia Padiş, o regiune turistică ce se constituie din bazinul închis Cetăţile Ponorului, cu o suprafaţă de 36 km pătraţi, ce include Cheile Galbene şi Poiana Florilor, iar la sud-vest Cheile Someşului Cald – Poiana Vărăşoaia şi Poiana Cuciulata de Nord. Tot în această regiune este inclusă şi Valea Boga.
Rezervaţia naturală Padiş este recunoscută pentru complexitatea şi diversitatea peisajului pentru iubitorii de drumeţie montană, pentru numeroasele obiective turistice de o frumuseţe inegalabilă cum ar fi: Cetăţile Ponorului, considerate cel mai grandios fenomen carstic al României, aşezate la capătul Văii Cetăţilor. Numele de „Cetăţi ale Ponorului” vine, în primul rând, de la acest grandios fenomen carstic, format dintr-un ansamblu de trei mari circuri calcaroase, cu blocuri enorme de piatră, ce formează portarul Cetăţilor Ponorului.

Scurgerea Văii Cetăţilor se îngemănează sub portal cu un puteric izvor. Sectorul subteran al Cetăţilor Ponorului începe din dreptul portalului şi este format dintr-o galerie vastă, lată până la zece metri şi cu bolta înaltă până la 20 metri sau chiar 70 metri. Pe cei 1700 de metri ai săi, cursul subteran formează 14 lacuri şi numeroase cascade, făcând din parcurgerea integrală a peşterii una dintre cele mai dificile ture speologice. În perioadele de viituri sau în urma unor averse, traseul subteran devine practic inaccesibil.
Rezervaţia naturală Padiş cuprinde şi Peştera „Gheţarul Focul viu”; Peştera „Rădesei”; Poiana Florilor; o serie de peşteri mai mici existente în această zonă; Cheile Galbenei – acestea sunt situate în partea de sud-vest a bazinului Cetăţile Ponorului, dar Valea Galbenei este, de fapt, cea care adună apele din Depresiunea Beiuşului.
Valea Galbenei este o succesiune de chei înguste cu pereţi verticali şi pante abrupte, având multe cascade şi fiind foarte greu de străbătut.
Frumuseţea peretelui alb al platoului Padiş – Cetăţile Ponorului luceşte în soare ca un zid de cetate ce străjuieşte Poiana Florilor…

RODICA SUBŢIRELU

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Alte parcuri dendrologice din România (II)

În numărul din s e p t e m b r i e – octombrie …

Tunelele secrete din județul Dâmbovița

Peșteri, tunele și locuri de legendă Din cartea Secretele României subterane a reputaților oameni de …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: