MUZEUL ȚĂRII FĂGĂRAȘULUI
„VALER LITERAT“
Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” se află în cetatea Făgăraşului şi este reprezentativ pentru România.
A fost înfiinţat în anul 1923 pe baza patrimoniului colecţionat de către profesorul Valer Literat sub egida „ASTRA”. În anul 1951, muzeului i-a fost atribuit un sediu stabil şi a primit statutul de instituţie de stat sub titulatura de „Muzeul Orăşenesc Făgăraş”. Pe parcurs titulatura s-a schimbat – în anul 1981 se va numi „Muzeul Cetatea Făgăraş”, iar din 2004 devine Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”.
Muzeul cuprinde în partrimoniul său un număr de 20 de colecţii, precum cele de: arheologie, arme, numismatică, carte veche, documente, artă decorativă şi plastică, ţesături, obiceiuri, icoane pe sticlă, arta lemnului, meşteşuguri etc. De profil mixt-istoric, etnografie şi artă, muzeul cuprinde în patrimoniul său peste 17.000 de piese.
În funcţie de conţinutul patrimoniului său, expoziţia muzeală de bază a fost structurată pe trei secţiuni: istoria Ţării Făgăraşului, etnografia zonei şi artă plastică şi decorativă.
Printre bunurile culturale de valoare deosebită se află masca romană de paradă (secolele II-III d. Hr.), tezaurul monetar medieval (secolele XIV-XVII), lanţul de aur descoperit în săpăturile arheologice din cetate (secolele XII-XIII), cană de vin săsească (1784), altar triptic (mijlocul secolului al XVII-lea), iar Biblioteca de fond documentar al Muzeului deţine aproximativ 10.000 de cărţi şi publicaţii.
Expoziţia de istorie medievală a Ţării Făgăraşului ilustrează principalele evenimente ale timpului, reprezentate de monumentele din zona cetatea Breaza, de bisericile fortificate săseşti, mănăstiri şi ctitorii bucoveneşti.
Sala de istorie modernă cuprinde cele mai importante monumente ale istoriei României din zonă: Revoluţia de la 1848-1849, Independenţa României – 1877, Primul Război Mondial 1916-1918, Marea Unire (1 Decembrie 1918).
În complexul muzeal un segment important îl constituie breslele locale, majoritatea româneşti, cu o evoluţie îndelungată (1597-1872).
Sala de ceramică prezintă meşteşugul şi arta ceramică din centrul şi sud-estul Transilvaniei. Sunt piese realizate în centre săseşti, maghiare, secuieşti şi româneşti. Sala de port şi interior ţărănesc cuprinde textile şi port tradiţional românesc, săsesc, maghiare şi un interior din satul Drăguş, iar Sala de artă religioasă este valoroasă prin icoanele pe sticlă, prin picturi pe panză, prin cărţi. Uşile împărăteşti ale Altarului Evanghelic din Cincşor sunt remarcabile.
Pentru a ilustra evoluţia echipamentului militar între secolele XIII-XIX, în sala de arme, piesele reprezentative sunt grupate pe două categorii: arme albe şi arme de foc.
În cadrul muzeului se află şi galeria de sculptură „Virgil Fulicea” ce pune în evidenţă, prin lucrările importante donate, măreţia şi munca artistului plastic făgărăşan.
Arhitectura Cetăţii Făgăraşului, valoarea pieselor existente în muzeu fac din Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” un important punct turistic al zonei ce merită să fie vizitat.
RODICA SUBŢIRELU
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro