ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI

ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI

În fiecare an, pe data de 5 iunie, este sărbătorită Ziua Mondială a Mediului, prilej cu care în peste 100 de țări de pe glob sunt organizate manifestări în vederea informării populației cu privire la problemele de mediu. Această zi a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în anul 1972, în cadrul Conferinței de la Stockholm (Suedia) din perioada 3-14 iunie, care a reunit reprezentanți din 113 state. „În această Zi Mondială a Mediului, îndemn oamenii și guvernele de pretutindeni să depășească indiferența, să combată lăcomia și să acționeze pentru conservarea patrimoniului nostru natural în beneficiul acestei generații și al generațiilor viitoare”, este mesajul transmis de Ban-Ki Moon, secretarul general al ONU.
Printre temele dezbătute de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), agenție ONU care coordonează activitățile de mediu, s-a aflat, spre exemplu, subiectul intitulat „Toleranță zero pentru comerțul ilegal cu specii sălbatice”, care a scos în evidență lupta împotriva comerțului ilegal cu animale sălbatice, activitate care erodează biodiversitatea și amenință supraviețuirea elefanților, a rinocerilor, a tigrilor și a altor specii, subminând în acest fel economiile țărilor, comunitățile și securitatea.
De asemenea, n-a fost trecută cu vederea nici problema încălzirii globale. În decembrie 2015, în cadrul conferinței ONU privind clima care a avut loc la Paris, un număr de 195 de țări s-au angajat să limiteze încălzirea globală la cel mult două grade Celsius în raport cu perioada preindustrială, acesta fiind considerat un acord istoric.
Astfel, la 12 decembrie 2015, după doi ani de negocieri, cele 195 de state au adoptat documentul care are 29 de articole și este considerat un moment istoric de cotitură în lupta împotriva schimbărilor climatice și împotriva încălzirii globale. Printre altele, acordul subliniază necesitatea dezvoltării economice durabile cu nivel scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră, în așa fel încât să nu se pună în pericol producția de alimente. În Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a intrat și gestionarea responsabilă a resurselor naturale ale planetei. Conform statisticilor, sunt irosite anual 1,3 miliarde de tone de alimente, ceea ce reprezintă o treime din producția de hrană la nivel mondial, iar asta înseamnă că oamenii consumă mai mult decât resursele pe care planeta le poate oferi. Producția hranei ocupă 25% din habitatele terestre și este responsabilă pentru consumul a 70% din rezervele de apă dulce, 80% din defrișare și 30% din efectul de seră și reprezintă cel mai mare factor de pierdere a biodiversității și schimbărilor de destinație ale uscatului. Multe dintre ecosistemele Pământului se apropie de punctul critic al epuizării sau de schimbări ireversibile, împinse de creșterea ridicată a populației și dezvoltarea economică. Până în 2050, în cazul în care ritmul și modul de consum și producție rămân aceleași și cu o populație în creștere, estimată să ajungă la 9,6 miliarde, va fi nevoie de trei planete pentru a ne susține modul de viață, anunță specialiștii.
România, care a semnat și ratificat toate convențiile internaționale din acest domeniu, organizează an de an o serie de manifestări pentru a marca Ziua Mondială a Mediului. Printre acestea se numără acțiuni de informare, conștientizare și educație ecologică, acțiuni de ecologizare, dezbateri și mese rotunde, distribuiri de fluturași și pliante etc.

PROIECTE DE PROTEJARE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Dezvoltarea tuturor ramurilor de activitate, survenită cu precădere în secolul XX, a adus, indiscutabil, numeroase beneficii omului. În același timp, însă, modul actual de viață pune serios planeta la încercare. Se consumă tot mai mult din resursele naturale, poluarea atinge cote alarmante, se defrișează păduri etc și, astfel, sistemul de mediu este în pericol.
Apropo de defrișări, România se confruntă din plin cu această problemă. Potrivit statisticilor, țara noastră pierde trei hectare de pădure pe oră! Greenpeace menționează că, în perioada 2000-2011, aproximativ 280.108 de hectare au fost despădurite sau degradate, iar actualizarea din 2015 a hărţii arată că ritmul degradării pădurilor s-a menţinut la acelaşi nivel în 2012-2014, suprafaţa totală afectată fiind de 361.068 hectare. Concret, potrivit ultimului raport Greenpeace, dat publicității la finele anului trecut, numărul cazurilor de tăieri ilegale s-a triplat faţă de valoarea înregistrată în 2009-2011, când media era de 30 de cazuri pe zi şi a crescut cu 34 de cazuri/zi.
Cercetătorii au constatat că de la începutul secolului XX și până în prezent, temperatura pe glob a tot crescut. În Europa, numărul dezastrelor naturale legate de climă s-a dublat în anii ’90 în comparaţie cu deceniul anterior. Nivelul apei şi mărilor este în creştere – fapt alarmant pentru locuitorii zonelor joase, iar calota glaciară s-a redus cu 10% faţă de mijlocul anilor 1960. Pe termen lung, schimbările climatice ar putea determina catastrofe majore, cum ar fi reducerea rezervelor de hrană şi de apă, ceea ce ar duce la apariţia conflictelor pe glob dar şi la dispariţia multor specii de animale şi de plante sălbatice, incapabile să supravieţuiască la temperaturi mai ridicate.
Un fenomen îngrijorător pentru țara noastră îl reprezintă deșertificarea, care a luat amploare în sudul României. În judeţul Dolj, o treime din terenurile arabile sunt deja aride, iar specialiştii spun că, anual, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip. Statistica este îngrijorătoare, cred reprezentanții Oficiului pentru Studii Pedologice, care avertizează că Oltenia devine încet, dar sigur, o mică Sahară. Din cauza precipitaţiilor reduse şi a temperaturilor foarte ridicate din ultimii ani, pământul se transformă în nisip. În comuna Sadova, peste 2000 de hectare de teren s-au deșertificat. Specialiștii se tem că în acest ritm, în următorii 50 de ani, toate câmpurile fertile din sudul țării se vor transforma în deșert.
Plantele şi animalele nu sunt capabile să reziste la schimbările de temperatură. Un studiu arată că schimbările climatice ar putea duce la dispariţia unei treimi din speciile de pe glob, până în 2050. Animalele care trăiesc în zonele friguroase sunt cele mai vulnerabile. Poate și din acest motiv, în România, s-au înregistrat în ultima vreme apariția unor specii noi de animale, păsări sau insecte, precum șacalul, dihorul pătrat, năpârca, greierele borțos sau fluturele amiral negru.
De asemenea, apa, una dintre cele mai importante resurse naturale, devine tot mai poluată din cauza îngrășămintelor, pesticidelor, a diferitelor substanțe chimice sau a gunoaielor. La contactul cu apa, ele sunt transportate spre râuri și fluvii, iar de acolo, în mare, așa că reducerea poluării este extrem de importantă nu numai pentru conservarea rezervelor de apă potabilă, ci și pentru protecția viețuitoarelor din ape.

Poluarea aerului, cauzată de activitățile industriale și de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra sănătății populației. Printre cei mai periculoşi poluanţi se numără gazele nocive şi aerosolii – particulele de praf sau de funingine, emise de maşinile cu motoare disel, de uleiurile arse sau de solvenţii folosiţi la vopsele. Depăşirea unor anumite praguri ale ozonului troposferic, în combinaţie cu alte substanţe poluante, afectează pădurile, recoltele şi animalele. Totodată, orașele mari, în special, au de suferit din cauza poluării fonice. De exemplu, în București, statistica indica faptul că 85 la sută din totalul populației este afectată de zgomot. În multe zone din Capitală, se depășesc 80 decibeli-db (A), în condițiile în care limita admisă de 50 db (A). În urmă cu câțiva ani, Bucureștiul era orașul cu cel mai mare grad de poluare fonică din Uniunea Europeană.
O problemă majoră o constituie exploatarea exagerată a pădurilor, a oceanelor, a râurilor, a lacurilor, ori a solului. Protejarea biodiversităţii poate ajuta la reducerea impactului schimbărilor climatice. Unele ecosisteme ajută la diminuarea concentraţiilor de gaze de seră, cum ar fi pădurile sau turbăriile. Alte ecosisteme ne pot ajuta împotriva catastrofelor naturale, amplificate de schimbările climatice.
În aceste condiții, pentru ca viitorul planetei să nu fie unul sumbru, specialiștii în mediu recomandă o serie de măsuri. Una dintre acestea constă în reducerea consumului de energie. Fiecare om ar putea să evite risipa de curent electric și de combustibil, ceea ce ar avea un rol important în protejarea mediului. În cazul în care nu se poate renunța la un consum energetic ridicat, se recomandă folosirea energiei alternative, curate, sustenabile, sau, cu alte cuvinte, energia „verde”. Totodată, se recomandă înlocuirea aparatelor electrocasnice vechi, mari consumatoare de energie electrică, cu cele din noua generație, proiectate să fie mult mai economicoase. Astfel, folosirea de ehipamente etichetate Energy Saver sau Eco Friendly ar ajuta, pe lângă protejarea mediului, și la scăderea costului facturii de curent electric.
O măsură importantă este și conservarea apei. În unele zone din Australia, Asia și Africa se înregistrează o secetă acută și apa este foarte prețioasă. O bună metodă de a reduce consumul ei ar fi instalarea de aparate WaterSense, care limitează cantitatea consumată la dușuri sau la toaletă. Astfel de soluții pot reduce consumul apei cu până la 30 la sută.
Responsabilii cu protejarea mediului recomandă în mod constant refolosirea și reciclarea deșeurilor.
Astfel, din milioanele de tone de gunoi se pot recupera materii prime care să fie repuse în circulație, ceea ce ar reduce consumul. La aceasta s-ar adăuga și reducerea poluării pe care o cauzează aceste deșeuri. De asemenea, folosirea mai rară a automobilelor personale, care sunt principali factori de emisie pentru bioxidul de carbon din atmosferă, ar duce la un aer mai curat și mai sănătos.
Nu în ultimul rând, una dintre metodele cele mai bune pentru reducerea bioxidului de carbon din atmosferă este plantarea de copaci. Ei contribuie la reciclarea aerului, eliminând oxigen și consumând bioxidul de carbon. Oamenii trebuie să conștientizeze că protecția mediului nu este numai responsabilitatea organizațiilor ecologiste care se străduiesc să oprească un dezastru ecologic, ci și a fiecărui individ în parte.

MUGUR BĂILEȘTEANU