ACASĂ / ARTICOLE / LUMEA NEVĂZUTĂ / FRANCMASONERIA DIN ROMÂNIA (II)

FRANCMASONERIA DIN ROMÂNIA (II)

FRANCMASONERIA DIN ROMÂNIA (II)

Necunoaşterea creează confuzii şi aprecieri eronate ce de multe ori devin groteşti. Cu cât misterul este mai mare cu atât creşte şi reacţia violentă a societăţii. Încă din antichitate, la Crotona, genialul Pitagora întemeiază o şcoală de filosofie şi ştiinţă, numai pentru tinerii superdotaţi. Toţi studenţii trebuiau să păstreze secretul învăţăturii pitagoreice. Secretul a incitat curiozitatea cetăţii, care era convinsă că şcoala lucrează cu demoni şi i-a dat foc. Pentru a evita reacţiile violente şi demonizarea unor activităţi nobile şi utile societăţii voi încerca să prezint, succint şi pe înţelesul tuturor, Francmasoneria, cu istoria şi miturile ei, cu succese şi eşecuri ce au dat naştere la interpretări răutăcioase ce ţin de satanism sau de teoriile conspiraţiei. Sper că ridicarea vălului lui Isis va arunca lumina asupra misterului ce învăluie Francmasoneria.

Nicolae Bălcescu
Nicolae Bălcescu

Întreaga Europă era în fierbere. Anul 1848 este anul în care dorința de libertate a națiunilor explodează. În Țările Române, așa cum Dumnezeu a avut grijă întotdeauna să ne dea oameni de excepție în momentele grele, se impune figura luminoasă a lui Nicolae Bălcescu. Lider al revoluției „Paşoptiste”, Bălcescu provenea din mica boierime română cu studii în Franța și Italia. Acesta aduce în țară un eșantion de catifea din tronul lui Louis Phillippe, din timpul Revoluției de la Paris, pe baricadele căreia Bălcescu îl cunoaște pe marele Giuzeppe Mazzimi, ce-i devine mentor. Acest gest simbolic face din regala catifea stindardul Revoluției Române de la 1848. Pe steag va fi brodat sloganul „Dreptate și Frăţie”. „Paşoptismul” este o creație eminamente românească, elaborată în lojile din Iași, Chișinău, Cernăuți, București și Brașov. După modelul „Carbonarilor”, împreună cu Christian Tell și Ion Ghica, Bălcescu fondează Loja „Frăţia”. În jurul lor se afiliază toți tinerii revoluționari, pictorul Rosenthal, C.A.Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, C. Golescu și mulți alți intelectuali ce aderă la principiile masonice. În toate cele trei Țări Române ideile revoluționare încep să fie puse în practică.
În Transilvania, Simion Bărnuțiu redactează la Sibiu o „Proclamaţie” ce ridica la revoltă românii transilvăneni pentru recunoașterea lor ca națiune cu drepturi politice, drepturi de a avea Adunare Națională proprie și pentru desființarea iobăgiei. La chemarea „Proclamaţiei” are loc prima adunare politică a românilor transilvăneni pe „Câmpia Libertăţii” de la Blaj. Pe 15 mai 1848, pe Câmpia Libertății se adună peste 40.000 de mii de români, în majoritate țărani. Aici se redactează „Petiţiunea Naţională” ce conține 16 articole. Acestea cuprind: dreptul de reprezentare în Dietă, dreptul de folosire a limbii române în legislație și biserică, desființarea iobăgiei, libertatea comerțului, libertatea cuvântului, învățământul în limbă română, impozite proporționale, declararea națiunii române de sine stătătoare. O delegație compusă din Andrei Şaguna, Simion Bărnuțiu, Aron Pumnul, Al. Papiu Laurian și Avram Iancu merge la Dieta din Cluj, care, cu toată împotrivirea Imperiului Austriac, hotărâse cu de la sine putere unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Dumitru C. Brătianu
Dumitru C. Brătianu

În Țara Românească, la București, are loc adunarea secretă a revoluționarilor munteni, unde se stabilește data insurecției și se constituie „Comitetul Revoluționar din Țările Române” format din Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Al. Golescu, C.A.Rosetti, Dumitru Bolintineanu, Cezar Boliac, Șt.Golescu, Nicolae Golescu, Heliade Rădulescu și Ion Câmpineanu. Președintele Comisiei Executive este ales Nicolae Bălcescu. În județul Romanaţi are loc „Adunarea de la Izlaz”, unde Heliade Rădulescu citește „Proclamația de la Izlaz” ce prevede: independența administrativă și legislativă, înalt protectorat străin, împroprietărirea țăranilor clăcași prin despăgubire, desființarea privilegiilor boierilor, domn ales pe 5 ani, adunare generală cu participarea claselor sociale, mănăstiri neînchinate, drepturi politice și religioase pentru toți, învățământ egal pentru toți românii, indiferent de sex, desființarea pedepsei cu bătaia, dezrobirea țiganilor, elaborarea unei constituții etc. Se constituie Guvernul Provizoriu cu Heliade Rădulescu, I. Câmpineanu, Cristian Tell, Ștefan Golescu, preotul Radu Șapcă, căpitan Nicolae Pleşoianu. Pe 11 iunie izbucnește „Revoluţia” la București. Bibescu Vodă semnează „Constituţia” și recunoaște „Guvernul Provizoriu” cu Nicolae Bălcescu secretar de stat pentru afaceri externe, C.A.Rosetti, prefectul Bucureștiului, Col. I. Odobescu, şef al Oștirii, Heliade Rădulescu la Culte și Șt.Golescu la Justiție. Pe 13 iunie Bibescu abdică. „Guvernul de la Izlaz” se unește cu cel de la București stabilind împreună un nou „Guvern Provizoriu” al cărui președinte este ales Mitropolitul Neofit. Se dau primele decrete ce prevăd: steagul național este „Tricolorul” pe care este brodată deviza „Dreptate-Frăţie”, desființarea rangurilor civile, înființarea Gărzii Naționale, desființarea pedepsei cu bătaia și cu moartea. Pe 15 iunie, la Filaret, pe „Câmpia Libertăţii”, se adună 30.000 de români care depun jurământul pe „Programul” revoluției și se aclamă noul Guvern.

Constantin Daniel Rosenthal
Constantin Daniel Rosenthal

În Moldova, la Iași, are loc o mare întrunire a burgheziei din toate partidele ce va constitui începutul revoluției. Printre conducători sunt: Alexandru Ioan Cuza (viitorul domn), Costache Epureanu (viitor prim-ministru). Se redactează o „Peţie” în 36 de puncte neacceptată de Domnul Moldovei. Vasile Alecsandri redactează o broșură ce cheamă la revoluție pe toți românii. La Cernăuți se constituie „Comitetul Revoluționar din Moldova” în frunte cu Costache Negri și Alexandru Ioan Cuza. Mihail Kogălniceanu (viitor prim ministru) este însărcinat să redacteze „Programul Revoluţiei”. Pe 30 iunie, la București, sunt eliberați deținuții politici și se organizează un corp de dorobanți și panduri sub comanda lui Gh. Magheru. Pe 19 iulie, „Guvernul Provizoriu” este arestat (în urma complotului marii boierimi cu trădarea Comandantului Oștirii – I. Odobescu). Masele reacționează rapid și, în frunte cu eroina Ana Ipătescu, eliberează „Guvernul Provizoriu”. Tot în acest timp, Nicolae Bălcescu scoate gazeta politico-literară „Poporul Suveran” în care se decretează eliberarea țiganilor. Pe 28 iulie, Trupele Țariste ocupă Iașul. „Guvernul Provizoriu” din București se refugiază la Rucăr. Pe 31 iulie, trupele otomane, cu un efectiv de 20.000 de ostași conduși de Suleiman Pașa, se îndreaptă spre București. 40.000 de bucureșteni se adună în semn de protest pe „Câmpia Libertăţii”. Pe 25 august, Guvernul Provizoriu demisionează și se constituie o „Locotenenţă Domnească”. Revoluționarii adunați pe „Câmpia Libertăţii” ard „Regulamentul Organic” și „Condica Rangurilor Boiereşti”. Pe 13 septembrie, trupele turcești conduse de Fuad-Efendi intră în București. Pe Dealul Spirii, pompierii conduși de locotenentul Zăgănescu rezistă eroic.
Turcii restaurează vechiul regim și dau „Decret de Exil” capilor revoluției. Pe 15 septembrie, trec Milcovul spre Țara Românească și trupele țariste. În Transilvania, revoluționarii unguri ce luptau împotriva Austriei pentru o Ungarie independentă nu acceptă dezideratul românilor din Transilvania de a deveni independenţi și de a se uni cu cele două țări surori. Tratativele dintre Kossuth și Avram Iancu eșuează. Pe 13 decembrie 1848 „Armata Revoluționară Ungară” condusă de generalul Iosif Bem intră în Cluj și ocupă toată Transilvania. „Armata Moţilor”, condusă de Avram Iancu, se retrage în Munții Apuseni, opunând rezistenţă și repurtând chiar victorii. În lupta contra armatei ungare se remarcă țăranca Palaghia Roșiu. Pe 20 decembrie, împăratul Ferdinand I abdică în favoarea nepotului Frantz Joseph. I. Andrei Şaguna trimite o petiție împăratului cu doleanțele românilor. Acesta promulgă o „Constituţie” prin care recunoaște Transilvaniei o independență limitată. „Dieta Națională a Ungariei” votează detronarea Habsburgilor și proclamă independența Ungariei. Kossuth este ales Guvernator. „Curtea de la Viena” cheamă trupele țariste, care ocupă imediat Transilvania și Ungaria. Acum, „Guvernul Revoluționar Ungar” condus de Kossuth, pentru a câștiga lupta împotriva rușilor și a austriecilor, este nevoit să se întâlnească cu „Guvernul în Exil” condus de Bălcescu și Boliac și să recunoască românilor dreptul de folosință a limbii române în administrație, justiție și învățământ, să abolească corvezile feudale și să redea pământul țăranilor ardeleni. Românii trebuiau să accepte ca, împreună cu ungurii, să lupte contra austriecilor și rușilor. Se crează „Legiunea Românilor din Ungaria”. Pentru prima dată într-un loc oficial, Principatele Române sunt menționate cu numele de ROMÂNIA. După o luptă sângeroasă, armata ungară este învinsă. În septembrie 1849 se înfiinţează „Tribunalele de Sânge” pentru pedepsirea participanților la revoluție. La Paris, revoluționarii refugiați constituie „Asociația Românilor pentru Coducerea Emigraţiei” al cărei Comitet de Conducere este format din Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, G.Magheru, C.A.Rosetti și Dumitru Brătianu. În 1850, la Londra, Nicolae Bălcescu realizează „Comitetul Revoluţionar” cu exilați români, unguri, polonezi, ruși, cehi și sârbi. În 1851, tot la Londra, Giuseppe Mazzini fondează „Comitetul Central Democrat European” care fuzionează cu românii din exil. Emigrația românească de la Paris și Londra va edita numeroase publicații ce vor face cunoscute năzuințele românilor din țară.
Anul 1848 a zguduit din temelii marile imperii (în 1852, Împăratul Franz Joseph I, vizitând Transilvania, dorește să-l întâlnească pe Avram Iancu, dar acesta refuză). Reformele au început să ajungă și în cele trei Țări Române. Apare învățământul liceal și universitar, biserica va folosi limba română, iar liberalismul va duce la dezvoltarea economiei, a industriei și a sistemului bancar. De asemenea, cultura va lua tente naționale și va anunța viitoarele genii românești. Cu sacrificiul a mii de vieți (vezi exilul și moartea de tuberuloză a lui Bălcescu la Palermo, unde i se ridică un monument chiar lângă statuia marelui Mazzini, moartea pictorului Rosenthal în închisoarea de la Pesta și a lui Ludovic Kossuth), revoluția anului 1848 ce a schimbat și reformat Europa, şi implicit cele trei Țări Române, a fost elaborată și condusă de tânăra masonerie română. Ea a creat terenul favorabil unirii Moldovei cu Țara Românească și venirea la Domnie a altui mason – Alexandru Ioan Cuza.

MIHAI ȘURUBARU

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Singurătatea unei țări de valoare (I)

Motto: „Încearcă să fii un om de valoare și nu un om de succes” Albert …

Quo vadis umanita 2023 – O lume în declin (II)

Cum va arăta 2023? Pentru 2023, Universul ne transmite un mesaj clar că, vom fi …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: