FENOMENE EXTREME CARE AFECTEAZĂ ROMÂNIA

FENOMENE EXTREME CARE AFECTEAZĂ ROMÂNIA

Aproape că ne-am obișnuit în ultima perioadă ca vremea să o ia razna. Să avem parte, vara, de temperaturi foarte ridicate, urmate de furtuni violente și de zile în care vremea se răcește accentuat (uneori fiind și o diferență de 20 de grade Celsius de la o zi la alta). Sau să cadă ploi abundente, într-o zi, după care, timp de vreo lună, să fie secetă. Să se înregistreze temperaturi mult peste medie în lunile de iarnă și invers, să fie foarte frig în perioada în care ar trebui să fie cald.
Mai mult, în România apar tot mai frecvent tornade, cu precădere în județul Ialomița. Chiar pe la începutul acestei veri, localitatea Făcăeni a fost lovită de o vijelie puternică, în urma căreia 15 locuințe au fost parțial afectate, 30 de copaci au fost smulși din rădăcină și o stație de autobuz a fost distrusă. Făcăeni este comuna din România care a fost măturată de o tornadă în anul 2002. Atunci, au fost avariate peste 400 de gospodării, iar 30 de case au fost distruse complet.

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ, UNA DINTRE CAUZE

Specialiștii susțin că una dintre cauzele producerii acestor fenomene extreme o reprezintă încălzirea globală. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a anunțat că în 2016 s-au bătut toate recordurile în materie de căldură.
Practic, anul trecut a fost cel mai cald de când se fac înregistrări meteo, cu o temperatură de 1,1 grade Celsius peste nivelul preindustrial, aceasta reprezentând o creștere de 0,06 grade peste recordul anterior, înregistrat în 2015. Temperaturile medii mondiale ale suprafeței mării au fost în 2016 cele mai ridicate de începerea înregistrărilor. Totodată, s-a constatat un nivel excepțional de scăzut al calotelor glaciare marine și o creștere susținută a nivelului mării. Aceeași organizație a mai precizat că, în 2015, nivelurile de bioxid de carbon în atmosferă au atins pragul simbolic de referință de 400 de particule la un milion și nu au scăzut nici până în prezent și a avertizat că aceste condiții extreme se vor menține și în acest an. În ceea ce privește țara noastră, climatologul Roxana Bojariu susține că vom rămâne și în viitor cu o climă temperată, cu patru anotimpuri, dar temperaturile vor crește și se vor înregistra din ce în ce mai multe perioade de caniculă în sud. „Clima temperată de acum va fi sensibil diferită în condițiile modificărilor care vor avea loc peste 50-100 de ani. La nivelul României avem o creștere medie de 0,5 grade Celsius din 1901 până în 2007. În următorii 30 de ani, în zona extra-carpatică și în nord-estul României există o probabilitate mai mare de a avea o creștere a temperaturii în timpul iernii raportat la zona respectivă. Vara, probabilitatea de a avea creșteri mai mari ale valorilor termice va fi în sud și în sud-est”, declara Roxana Bojariu în paginile cotidianului Adevărul. Climatologul a mai menționat că, în privința orașelor, există efectul insulei de căldură, care pune în pericol sănătatea oamenilor. Acesta poate fi diminuat prin prezența arborilor, a spațiilor verzi și a întinderilor de apă.

DEFRIȘAREA DUCE LA CALAMITĂȚI

Defrişarea pădurilor a contribuit la degradarea solurilor, la creşterea aridităţii climatului, la intensificarea vitezei vânturilor şi la apariţia inundaţiilor catastrofale. Pădurea reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic, climatic şi hidric, fiind totodată ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare alt ecosistem natural.
Prin acest impact progresiv asupra naturii şi îndeosebi prin distrugerea pădurilor, s-au dereglat echilibrele fizice şi ecologice instaurate de multe milenii în natură. Importanţa crescută care se acordă în prezent protecţiei mediului înconjurător natural sau divers umanizat se explică tocmai prin mulţimea efectelor negative ale acestui impact, ale urbanizării şi industrializării accelerate şi a folosirii intensive a resurselor mediului, care au dus la eroziunea solului, alunecări de teren, torenţialitate accelerată a apelor curgătoare, inundaţii, agravarea secetei, secarea sau reducerea drastică a debitelor reţelei hidrografice, înrăutăţirea climei în general, formarea furtunilor de praf, poluarea aerului, reducerea stratului de ozon, poluarea apelor şi a solului, poluarea fonică.
În România, distrugerea naturii a devenit un „sport național”. În perioada comunistă, deciziile economice de dezvoltare industrială și agricolă au deteriorat zone întregi, cum ar fi bălțile Dunării, care au fost desecate, sau marile desecări din Delta Dunării, cu efecte climatice pe termen lung, iar pădurile din sudul Carpaților au fost rase pentru a face loc orașelor și terenurilor agricole. După 1990, pădurile României au dispărut una după alta, iar efectele au început să se vadă. Dincolo de temperaturile extreme, de secetă sau furtuni violente, de trecerea bruscă de la iarnă la vară și invers, în mai multe regiuni din țara noastră au avut loc inundații catastrofale sau alunecări de teren care au distrus sate întregi.
Anul 2000 a rămas de referință prin faptul că a avut cea mai secetoasă vară din ultima sută de ani. Iar în zilele noastre s-a ajuns ca în județul Dolj o treime din terenul arabil să se deșertifice. Specialiștii susțin că, în contextul actual, câmpurile fertile din sudul României ar putea fi complet acoperite de nisip în următorii 50 de ani. Pentru a stopa încălzirea globală și a menține temperatura planetei sub limita de două grade Celsius, experții în climatologie precizează că trebuie acționat urgent și pentru reducerea emisiilor de gaze de seră.

SCHIMBĂRI CLIMATICE PROVOCATE ARTIFICIAL?

Fenomenele meteo extreme ar putea fi provocate și de anumite dispozitive capabile să modifice clima în anumite zone de pe glob, care se află în dotarea armatelor statelor puternice. Presa a scris de mai multe ori despre aceste dizpozitive, dar nimeni nu le-a confirmat oficial. Totuși, se pare că unele rapoarte ale CIA relevă faptul că atât armata SUA cât și cea din Rusia au în dotare astfel de aparate menite să manipuleze condițiile meteo. Aceste arme sunt însă considerate a fi de distrugere în masă, ele fiind capabile să destabilizeze sistemele agricole și ecologice din zonele vizate.
În lume se cunosc doar trei asemenea amplasamente ale acestui gen de arme.
Una din locațiile stațiilor HAARP (cum sunt denumite aceste arme) este în Alaska, la o distanţă de 400 de km de la Anchorage, în baza militară Gakhona. Aici există „o pădure” de antene de 25 m înălţime. Baza militară este păzită de patrule înarmate a puşcaşilor marini, iar spaţiul aerian deasupra bazei este închis pentru toate tipurile de avioane civile şi militare. Cel de al doilea amplasament american este în Norvegia (la Tromso). Alta se află amplasată în orășelul Vasilsursk- la 100 de km de Nizhniy Novgorod în Rusia.
Revistele de ştiinţă afirmă că HAARP este capabil să provoace aurore boreale artificiale, să deregleze staţiile radar de detectare a rachetelor balistice, să comunice cu submarinele aflate în oceane şi chiar să detecteze complexele secrete subterane ale inamicului. Din punct de vedere constructiv aceste arme sunt compuse dintr-o rețea de sute sau chiar mii de antene cuplate la niște emițătoare-generatoare de joasă frecvență.

O LUNĂ FĂRĂ SOARE

În urmă cu câțiva ani, meteorologul american Scott Stevens a acuzat Rusia că se află în spatele anumitor activități care ar putea afecta activitatea atmosferică. Stevens a subliniat că specialiștii militari ruși au fost în spatele „furiei” uraganului Katrina care a devastat New Orleans. Potrivit meteorologului, Rusia a îmbunătățit în secret echipamentul pentru a provoca un impact negativ al condiţiilor meteo. Ambele arme, și cea americană și cea rusească, au la bază sisteme tehnice ce pun în practică principii elementare ale radio-fizicii. Efectul generării radiațiilor de joasă frecvență în timpul modulării curenților ionosferici, denumit „Efectul Ghetmantev”, stă la baza ambelor sisteme. Combinând elemente și efecte ale radiațiilor de joasă frecvență în ionosferă și cele ale radiațiilor induse în magnetosferă, aceste arme pot provoca, pe lângă modificarea vremii, și cutremure de pământ.
Se zice că și România a fost afectată, în urmă cu câțiva ani, de aceste arme. În perioada 11 noiembrie – 11 decembrie 2014, în București și în câteva localități din Muntenia nu s-a văzut soarele nici măcar pentru câteva minute! Meteorologii au explicat acest fenomen prin faptul că a fost vorba de o inversiune termică. Din motive de ploi și burnițe, umiditatea din aer a tot crescut și aerul rece, fiind mai greu, nu s-a mai putut ridica din atmosferă, iar cel cald, mai ușor, nu a putut coborî spre pământ, astfel că s-a format ceața persistentă sau ceața înaltă, adică o pătură de nori.
Au fost însă voci care au pus acest fenomen pe seama armelor climatice pe care armata rusă le-ar fi folosit în Ucraina, în războiul din Crimeea!

MUGUR BĂILEȘTEANU