ACASĂ / ARTICOLE / CREAȚII LITERARE / Creatii literare – MIHAI MILTIADE NENOIU

Creatii literare – MIHAI MILTIADE NENOIU

MIHAI MILTIADE NENOIU
– Un mare poet, ignorat –

Ce este el? Fagotist de geniu, de talie mondială. Era, că nu mai cântă.. Profesor universitar pe instrument. Președintele UNIMIR, breasla instrumentiștilor și vocaliștilor… Nu mai e, a predat mandatul… Și ce vină are el că Domnul i-a dat har, peste toate cele muzicale, și la poezie. Și ce har! Format ca poet la începuturile poeziei adevărate. Când s-a eliberat ea, vremelnic, de chingile ideologice ale luptei de clasă, ale heirupismului și revoluționarismului proletar, al proletcultismului, lozicărăii cumplite și aculturale… A încercărilor de desțelenire a poeziei anunțate de Labiș. A domniei unor Dan Deșliu, Nina Cassian, Maria Banuș, Marcel Breslașu, și câți or mai fi fost în soborul cu toată preoțimea duhnind a tămâie comunistă.
Nenoiu se întâlnea cu lumea bună a poeziei din anii ‘60 la el acasă, pe str. Brutus 3, azi demolată. Constanța Buzea, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Gheorghe Astaloș, Vasile Vlad, Mircea Ciobanu… Ce cremă, ce grei ai epocii! Fagotul însă i-a mâncat, dar și bucurat zilele. El a fost imaginea lui, cea care i-a „mâncat-o”, cum spuneam, pe aceea de Poet. Poezia i-a amărât zilele, căci i-a fost interzisă. A ratat intrarea, ultrameritată, în Pantheon. Ghinion. Căci a mai ratat și o fugă la Viena. Secu l-a prins chiar acolo încercând să se adăpostească la un mare instrumentist român. S-a întors acasă strâns de arcan. A supraviețuit. Încă așa de bine, încât în 31 august a atins 80 de ani.
A scris în orb. După Revoluţie, chiar dacă a mai publicat poezie, cine l-a mai luat în seamă? Ca poet, dacă nu ești blindat cu șuturi grele în dosul talentului, nu exiști. Trebuie să fii… să ești… să cărtărești din greu..
Prieten de ani de zile, prin amicul Gheorghe Zamfir, l-am descoperit recent ca poet. Era să sucomb. În faţa unui mare poet. Se vede în acest florilegiu ales de mine, se străvede, zic, travaliul acela colectiv. Mini-influențele de grup. Emulația. De pildă, fără nicio tendință de a insinua ceva, poemul „Ipostaze” îmi amintește atmosfera păunesciană din „Un om pe niște scări”, ritmul, cadența, respiraţia, transpirația… Doamne, cum se completau, cum se îngemănau. O singură experiență scurtă am avut și eu așa cu Dan David, dispărut din ‘90…
Nenoiu aici e neo-minulescian, eminescian, dincolo e ludic, poezia lui, ca și la Păunescu, seamănă cu toată marea poezie românească, în spirit și-n exprimare. Nenoiu e un poet de mare și rafinată calitate. „Lorelai” e o bijuterie.
Și o capodoperă…
Aviz criticilor și istoricilor literari.
Nu ai, domnule, cum să-l ignori pe excelentul, autenticul, fagottissimo…
Mihai Miltiade Nenoiu! Ca Poet!

GEORGE STANCA

 

LORELAI
Eram de mișcare și mă pierdeai
Leagăn blond, Lorelai,
Păpușe de tei arzător,
Amețeală și capăt de dor;
Galbenă stare cu margini de geam
După care lorelam.

Eram de mișcare și de lila,
Până și aerul mă rănea,
Singuri de jur împrejurul.
Tu plângeai căutându-mi conturul,
Și plângeai, plângeai, Lorelai,
Până eu mă depărtam
Înc-o dată ca să vin
Palid și suav și lorelin.

Eram de furtună amândoi,
Oceane cu țărmurii goi
Și vroiam să murim de halou,
Într-un vis,
Amețiți de lorelis
Fată de aer bălai
Lorelai, Lorelai…

IPOSTAZE
Bunicul meu este un drum,
Bunica e o trecătoare,
Eu sunt oglinda din fântână
În care chipul tău cioplit
E cumpăna închipuirii.
Dar cine e această clipă?

Bunicul e un vânt puternic,
Bunica este o sfârlează,
Eu sunt aerul ce-o învârte
Și tu ești un cocoș de tablă.
Dar ploaia asta cine este?

Bunicul meu este un măr,
Bunica e o păpădie,
Eu între ei sunt anotimpul
În care tu ai înflorit.
Dar cine e această umbră
Care îmi spulberă lumina?

Bunicul e un cal sălbatic
Bunica e un câmp cu flori,
Și eu sunt doar o apă dulce
Iar tu un sentiment de sete.
Dar cine e împotrivirea?

Bunicul e un nuc bătrân,
Bunica e o ciocârlie,
Și eu sunt cerul dintre ei
În care tu ești doar un zbor.
Dar cine e această spaimă
Ce-mi flutură pe după umeri?

Bunicul e o înălțime,
Bunica doar o amețeală,
Eu sunt o roată a privirii
În care tu ești un descântec.
Dar cine e acuma cerul?

URCÂND CERUL
Pe un trunchi de copac
Lângă o pădure-naltă
Fumam flori de liliac
Între o lume și altă

Ancoram, umbre de fum,
În golful stelei polare,
Eram Azi, erai Acum,
Bântuiți de încordare

Și pluteam legănători
Lângă Da și lângă Nu,
Două sfinte ghicitori
Eu și lângă mine Tu,

Mestecați într-un pahar
Somnambuli și indivizi
Urcând cerul păcurar
Galbeni, străfiguri, oglinzi…

INSOMNII
Inima nopților arde
Sub orizonturi rotunde
Vise-femei se îneacă
În pale oglinzi tremurânde.

Coloane suave și linii
Și arcuri de umbră profunde,
Și nopți parfumate de crinii
Furați cu gesturi flămânde.

Nuduri de ceață și fum
Sub orizontul egal,
Vise-femei suave precum
Floarea de măr și santal.

SPĂRGÂND CULORILE
Am adormit pe iarba nouă
Strivind ciorchinle de rouă
Brodat pă țâța florii verde.

Și am visat două corăbii
Spărgând culorile albastre
Spre țărmul unde, despletite
Trei sălcii plângătoare cântă.

Acolo, pe pământul reavăn,
Te chem să mi te dai flămândă,
Ca floarea care-și dă parfumul
Spre soare și spre răsărit;

Acolo, blonda mea regină,
S-aprindem smirna parfumată
Și să-ți topesc pe ochi argint.

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Gheorghe Viorel Surdoiu

Data și anul nașterii: 27 noiembrie 1964, Târgu-Jiu. Licență în jurnalism și filosofie Experiență artistică …

Ramona Elena – Enache

Născută la data: 29.11.1985 Domiciliul stabil: Județul Argeș, Municipiul Pitești – România Profesii: biolog, profesor …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: