Acord istoric

Pandemia generată de Covid 19 – după o perioadă de câteva luni de degringoladă, a adus la masa discuțiilor legate de repornirea economiilor Uniunii Europene, pe toți cei 27 de membri.

După negocieri purtate pe distanța a mai multor zile, s-a ajuns la o serie de soluții, chiar dacă unele țări relativ bogate, au încercat să blocheze acest demers, care ar fi dus inevitabil dacă nu la o dizolvare a UE, măcar la o fragmentare pe diverse componente, state sudice – cu o foame uriașă de finanțare – cele aparținând Vișegradului, cu ceva tendințe de separare, cele generatoare de mari valori –Germania, Franța și în fine celelalte care așteaptă ca această formulă coagulativă (UE) să nu mai poată funcționa.

Acum, putem răsufla ușurați, planul de relansare economică a Europei, va funcționa prin punerea în vistieria comună a peste 770 mld. de euro, din care țării noastre, reprezentată de președintele Klaus Johannis, i s-au alocat spre 70 mld. de euro, cam 10% din cozonacul comun. Reprezentanții celui mai mare partid, aflat la putere de peste un sfert de veac, prin președintele său, a trecut în derizoriu această “victorie” a delegației române, afirmând că acum, cu acești bani, vor putea fi plătite pensiile și salariile majorate. Este un demers infantil, cu cât guvernările anterioare aparținând aceluiași grup politic s-au ferit de a folosi fondurile europene, deoarece prin controlul strict de alocare, acestea nu pot produce șpagă, acea zeciuială venită dinspre Evul Mediu Românesc. Absorbția acestor fonduri pe următorii șapte ani, va trebui să aibă ținte precise, proiecte credibile, oameni care să le implementeze și mai presus de toate o transparență cu totul specială. În analiza pieței unice europene, dacă aceste fonduri vor fi și puse în practică, fiecare euro investit ar trebui să producă la finalul procesului economic undeva spre opt euro. Vom fi capabili să cuplăm la acest demers? Greu de spus, poate doar “asistați” de un fel de comisari provenind din Suedia, Olanda ori Austria. Cea din urmă deja ne controlează o bună parte din economia noastră.

Dacă se va și întâmpla această directivă, va fi foarte greu ca țara amintită să nu se dedulcească la ceva fonduri. Ori Olanda va fi ea oare de acord să dezvoltăm rețeaua cursului Dunării și porturile de la Marea Neagră, Rotterdamul devenind un fel de istorie!? Poate vom folosi acele fonduri pentru irigații ori sere, pe sute de hectare. Să fim serioși, conducătorii olandezi nu vor accepta sub nici o formă alocarea respectivelor fonduri. Poate vom investi în căi ferate, cu locomotive realizate la noi, șine pe care nu le mai producem după topirea fabricilor pe care le aveam, ori cu vagoane de la Arad. Lista este prea lungă, iar fățărnicia celor care impun reguli este fără margini. Pe moment avem alte preocupări generate de un predictibil “val doi” de Covid – care ne va târî în zona unui deficit spre 7-8% din PIB ori poate mai mult, o inflație fără precedent, iar creșterea pensiilor / salariilor este doar un vis fără final fericit. Alocațiile pentru reziliență și dezvoltare vor trebui să fie folosite doar pentru aceste scopuri. Domeniile – economia verde și IT – zone în care vor fi subvenționate fiind transporturile și IT dar este posibil ca fără proiecte de digitalizare acele fonduri să nu fie alocate poate niciodată.

O gigantică încrengătură, dealtfel corectă față de derapajele politicienilor noștri, unii acum la mititica, care va lega acordarea ori deblocarea fondurilor de stabilitatea ori de credibilitatea statului de drept. Dacă mai punem la socoteală că la Bruxelles avem un procuror șef care se ocupă în principal de cum sunt folosiți, nu și șterpeliți acei bani, în persoana Laurei Codruța Kovesi, tabloul deja este complet. Că aceste fonduri substanțiale alocate țării noastre, sunt mai mult decât benefice este o realitate, dar va trebui să mai așteptăm ceva timp după alegerile de la sfârșitul lunii septembrie, iar apoi structura politică formată probabil la mijlocul lunii decembrie, aflată atunci la putere va fi dispusă să și gestioneze acest „cașcaval”. În rest, așa cum cum ne îndemna pe vremuri postul de radio România Liberă acum cantonat ca emisie la Praga (!?) prin corifeii de atunci Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, “Români să auzim numai de bine!”.

Florian Laurențiu Stoika