ACTIVITATEA FIZICĂ în prevenția bolilor cardiovasculare

“Prima dintre bogății este sănătatea” (R.W. Emerson)

Bolile cardiovasculare ocupă primul loc în topul cauzelor de deces la nivel global, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acestea fiind responsabile de aproximativ 17.9 milioane de decese anual. Bolile cardiovasculare însumează toate patologiile care afectează inima și vasele de sânge, iar cele mai frecvente dintre acestea sunt infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Rata crescută de morbiditate și mortalitate asociate, a persoanelor diagnosticate cu boli cardiovasculare reprezintă un puternic motiv pentru care prevenirea acestor patologii trebuie să beneficieze de o abordare integrată la nivelul tuturor treptelor de asistență medicală, o abordare sistematică, multidisciplinară și stratificată a factorilor de risc determinanți, constând în promovarea unui stil de viață sănătos, urmată de tratamente farmacologice personalizate.

Conform raportului Health at a Glance: Europe 2020, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în anul 2017, România se confrunta cu o rată a mortalității prin patologii prevenibile și tratabile de două ori mai mare comparativ cu media europeană. În același an, 3 din 1.000 de români au decedat ca urmare a bolii cardiace ischemice, comparativ cu media europeană de 1‰. Factorii de risc care favorizează apariția bolilor cardiovasculare sunt vârsta, colesterolemia, hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul zaharat, obezitatea. Grație noului ghid al Societății Europene de Cardiologie, ce pune la dispoziție o nouă diagramă pentru calcularea riscului cardiovascular, și anume SCORE2, se poate evalua riscul cardiovascular, calculând cu ajutorul acestei diagrame, riscul pacientului de a suferi un eveniment cardiovascular în următorii 10 ani. În funcție de categoria de vârstă, același risc cardiovascular poate fi considerat scăzut, moderat sau înalt. Dintre strategiile de prevenție a bolilor cardiovasculare, creșterea nivelului de activitate fizică ocupă un rol extrem de important.

Organizația Mondială a Sănătății definește activitatea fizică drept orice mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici, care necesită consum de energie – inclusiv activitățile întreprinse pe timp de lucru, joacă, treburi casnice, călătorii și angajarea în activități recreative. Termenul de “activitate fizică” nu trebuie confundat cu “exercițiu”, care reprezintă o subcategorie a activității fizice. Exercițiul este o activitate planificată, structurată, repetitivă, și are scopul de a îmbunătăți sau de a menține tonusul uneia sau a mai multor componente fizice. Atât activitatea fizică de intensitate moderată cât și cea de intensitate ridicată aduc beneficii pentru sănătate.

Prevenția bolilor cardiovasculare poate fi realizată prin intermediul activității fizice, care determină un rol protectiv față de bolile netransmisibile (boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, diabet etc.), dar numai atunci când este asociată și cu consilierea nutrițională pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos. Activitatea fizică reprezintă orice mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici care necesită cheltuieli energetice. Se referă la orice mișcare, fie aceasta legată de munca individului, fie realizată în timpul liber (mersul pe jos).

Realizată în mod constant, activitatea fizică de intensitate moderată sau viguroasă îmbunătățește calitatea vieții, crește speranța de viață, menține greutatea corporală optimă și previne hipertensiunea arterială (numită și „ucigașul silențios”). Practicarea în mod regulat a unor exerciții, poate determina întârzierea progresiei anumitor boli, de tipul aterosclerozei (boală inflamatorie care afectează vasele de mărime medie și mari ca urmare a acumulării de lipide în pereții acestora), mai ales la persoanele care au dus un stil de viață sedentar și bogat în grăsimi de origine animală. La nivel individual, activitatea fizică ar trebui recomandată zilnic, pe o durată de aproximativ 30-45 de minute (în mod ideal), fiind necesară includerea ei în rutina zilnică.

De preferat, încă din copilărie ar trebui să fie incluse programe de activitate fizică (specifice fiecărei grupe de vârstă) și încurajat stilul de viață activ și sănătos. Antrenamentul fizic are o mulțime de efecte benefice asupra sistemului cardiovascular, și nu numai. S-a demonstrat clar faptul că asocierea antrenamentului fizic cu măsurile de combatere a factorilor de risc, are rezultate superioare. Totuși, sunt importante și efectele directe ale activității fizice și antrenamentului asupra factorilor de risc, mai ales asupra valorilor tensiunii arteriale, lipidelor serice (HDL-colesterol/ colesterolul bun și LDL-colesterol/ colesterolul rău), greutății corporale și insulinorezistenței (diabetul zaharat).

Efectele activității fizice asupra organismului sunt multiple, acționând în mod benefic pe fiecare sistem al acestuia. La nivelul musculaturii, activitatea fizică determină creșterea forței, rezistenței și a masei musculare. Acest lucru este deosebit de important mai ales în cazul persoanelor vârstnice a căror masă musculară se reduce odată cu înaintarea în vârstă. La nivelul aparatului respirator are rol de îmbunătățire a actului respirator și creșterea pragului la care este resimțită oboseala și senzația de respirație dificilă. Asupra sistemului circulator are acțiune de scădere a vâscozității sângelui și de creștere a capacității de transport a oxigenului către celule și țesuturi. La nivelul sistemului endocrin determină reducerea nivelului de catecolamine (hormoni care se eliberează în condiții de stres) și reduce sensibilitatea miocardului la acestea. Au fost raportate efecte benefice ale activității fizice și asupra sistemului nervos, la nivelul căruia are loc o eliberare crescută de endorfine (substanțe cu rol în blocarea senzației de durere și care au fost asociate sentimentului de euforie).

Studii științifice au demonstrat că activitatea fizică influențează în mod pozitiv depresia și insomnia. Rolul protector cardiovascular al activității fizice se manifestă prin: menținerea unei greutăți corporale normale, creșterea senzitivității la insulină (utilă în prevenția diabetului zaharat); reducerea tensiunii arteriale (pe termen lung poate determina scăderea tensiunii sistolice cu 2-4 mmHg și a tensiunii arteriale diastolice cu 1-2 mmHg, având ca rezultat o scădere importantă a riscului cardiovascular); creșterea diametrului arterelor coronare (arterele care irigă mușchiul inimii); creșterea fibrinolizei – procesul fiziologic de distrugere a depunerilor de fibrină, protejând individul de riscurile trombozei(formarea cheagurilor de sânge) – ; creșterea HDL-colesterolului (colesterolul bun); scăderea trigliceridelor și efecte antiaritmice (favorizează creșterea tonusului vagal, adică de deprimare și relaxare a funcțiilor miocardice).

Prevenția bolilor cardiovasculare prin promovarea activității fizice ar trebui să înceapă cât mai timpuriu pentru a reduce efectele negative ale factorilor de risc asupra sănătății cardiovasculare, cu evitarea apariției/instalării unui eveniment cardiac. Atunci când evenimentul cardiac s-a instalat deja, este foarte importantă adoptarea unui stil de viață cât mai activ și sănătos. La ora actuală, în România, există programe de recuperare cardiacă în care pacientul este evaluat din punct de vedere clinic (stadiul bolii, schema terapeutică, toleranța individuală la efort), iar ulterior consiliat din punct de vedere nutrițional și de multe ori și psihologic din cauza impactului bolii asupra psihicului pacientului și al relațiilor interumane (societate, prieteni, familie).

În urma evaluărilor medicale, pacientul urmează un program de exerciții fizice adaptat în funcție de tolerabilitatea personală, pentru a contracara agravarea simptomatologiei și pentru îmbunătățirea prognosticului. Activitatea fizică a fost studiată timp îndelungat, iar efectele benefice ale acesteia sunt incontestabile. Așadar, pentru reducerea riscului cardiovascular și a mortalității se recomandă realizarea a cel puțin 30 de minute de activitate fizică de intensitate moderată de tip aerobic (mers, alergat ușor, ciclism, înot) de 5-7 ori pe săptămână. Ghidul Societății Europene de Cardiologie recomandă creșterea gradată a activității aerobice până la 300 de minute de activitate moderată pe săptămână sau 150 minute de activitate fizică aerobică intensă pentru beneficii adiționale la adulții sănătoși. În cadrul studiului PURE au fost urmărite 130.000 de persoane, din 17 țări, pentru a determina efectele activității fizice asupra stării de sănătate.

Datele obținute au arătat că orice fel de activitate fizică, fie ea mers pe jos, treburi casnice etc. contribuie la reducerea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare și de moarte precoce. Potrivit studiului, 30 de minute de activitate fizică de cinci ori pe săptămână scad riscul de mortalitate precoce și de dezvoltare a bolilor cardiovasculare. „Mersul pe jos timp de 30 de minute pe zi aduce beneficii substanțiale asupra stării de sănătate”, a declarat dr. Scott A Lear, coordonatorul studiului. „Activitatea fizică mai intensă a fost asociată cu riscuri din ce în ce mai scăzute”. În concluzie, activitatea fizică regulată este una dintre cele mai facile și eficiente metode de prevenire a bolilor cardiovasculare, un capital care este practic la îndemâna oricui. Așadar, deși majoritatea dintre noi nu dispun de suficient timp și bani pentru a practica un sport în mod regulat, chiar și cele mai comune activități fizice ne pot ajuta să ne menținem sănătoși, atâta timp cât le efectuăm în mod regulat.

Olteanu Gabriel, fiziokinetoterapeut