ALEXANDRA GABRIELA MATEI
– O tânără cu mare potențial –
Alexandra Gabriela Matei are 19 ani și este studentă în anul întâi la Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. A terminat Colegiul Național „Ion Neculce” din București, profilul matematică-informatică. Perioada liceului a fost una foarte importantă și foarte frumoasă pentru ea, întrucât a reușit să se descopere pe sine și să își stabilească anumite țeluri pe care dorește să le atingă. A fãcut parte din trupa de teatru a liceului, unde a avut ocazia să pună în aplicare ceea ce învățase deja la Clubul Copiilor Sector 1, unde a început cursurile de teatru în anul 2012, dar și să învețe multe alte lucruri, experimentând cu oameni noi. De-a lungul acestor ani, din 2012 până în prezent, a participat la numeroase concursuri și festivaluri naționale și internaționale. Câteva exemple remarcabile sunt: Concursul international „Interferențe culturale în context european” – locul I, Festivalul Național al Teatrelor de Revistă pentru Copii „Toată lumea râde, cântă şi dansează!” de la Ploieşti, organizat la Centrul Cultural „Aurel Stroe” din Buşteni – locul II, Concursul Internațional de teatru „Tudor Mușatescu” Pitești – locul I, Concursul Național „Marin Sorescu” de la Craiova – locul I etc. În stagiunea anului 2018, a avut plăcerea de a juca pe scena Teatrului Elisabeta din București, alături de colegii din Trupa de teatru „Joc”, interpretând rolul Donna Monica, o tânără venită de la Roma care își găsește iubirea pe meleagurile noastre.
Alături de colegii ei, atât cei din trupa „Joc”, cât și cei din trupa „Experimenthalia”, a susținut spectacole în afara țării, respectiv Italia și Germania, și a fost plăcut impresionată de publicul foarte receptiv și călduros din ambele țări. În prezent, alături de câțiva colegi din trupa „Experimenthalia”, împreună cu actori profesioniști, urmează să reia colaborarea cu Teatrul de Comedie, unde vor juca „O clipă de eternitate”, de Filip Columbeanu. În vara acestui an a fost premiată, ca mulți colegi din trupa de teatru „Joc”, cu diplomă de excelență pentru merite deosebite și rezultate remarcabile obținute în domeniul cultural și artistic, PMB – PROEDUS.
A publicat alături de colegi și alți tineri în volumele: „Emoție de vers” (2014), „Antologia Fără Titlu” (2016), „Tineri ca niște spaime” (2016), „Stația… Viitor” (2018 – volum dedicat Centenarului Marii Uniri) și „100 de ani, copile” (2018 – volum dedicat Centenarului Marii Uniri).
Alexandra este o tânără cu mare potențial, valențe multiple și dorință de implicare. Eu îi urez mult succes și sunt convinsă că va reuși tot ceea ce își va propune să facă. Urmează-ți drumul!
Prof. Magda Băcescu
Îţi mai aduci aminte noaptea-n care a fost vară?
A fost vară afară, a fost vară-ntre noi.
Pe malul mării dansa iubirea noastră,
Iar noi o priveam;
Tu prin ochii mei, iar eu prin ai tăi.
Briza ridica în aer fluturaşii din stomac,
Iar zgomotul bătăilor inimilor noastre
Concerta împreună cu valurile.
Mai ştii când a venit valul şi ne-a udat picioarele goale
Care se chinuiau să meargă prin nisip?
Oh, aşa a fost şi iubirea noastră:
Un val neaşteptat
Ce ne-a izbit din plin.
Mă ţineai strâns de mână, mai ştii?
Te ţineam, şi eu, la fel de strâns.
Simţeam cum între palmele împreunate
Zăcea destinul nostru pe care, mai apoi,
L-am abandonat pe plaja unei iubiri
Pe care-am îngropat-o în nisip.
Spune-mi, străine,
Ce ar fi fost dacă nu era furtună în larg?
Ne-am mai fi îngropat iubirea-n nisip
De teamă să nu ne-o fure marea?
Iubirea noastră-i un spectacol,
O tragi-comedie scrisă-n grabă.
A fost un „noi”, creat cu grijă-n timp real,
Izbit de fiecare dată de-un obstacol.
În actu-ntâi eram ca doi străini,
Iubindu-ne de la distanţă;
Visam la ceea ce avea să fie
Şi ne-agăţam iubirea de cea dintâi speranţă.
Când gongul a bătut pentru-actul doi,
Simţeam deja beţia sufletelor noastre.
Vibra puternic prin trupurile ameţite
Şi prevestea unicul „noi”.
Ce ne-am iubit în cel de-al doilea act…
Eram pe scena sufletului,
Jucam cu sala plină, trăiam într-adevăr,
Însă într-o clipită, totul s-a terminat.
Iată şi actul trei, un epilog brutal,
Lăsând în urma lui replici uitate,
Un şir prelung de zâmbete forţate
Şi-un „adio” ce ne-a fost mortal.
Aşa a fost iubirea noastră-n mare parte,
Un joc de-a prinselea prin timp,
O cursă fară linie de sosire;
Aşa ne-a fost iubirea, în trei acte.
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro